Jean Pădureanu, condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul transferurilor, va executa pedeapsa în regim semideschis la Spitalul Penitenciarului Jilava, în urma unei decizii de joi a Comisiei pentru individualizarea pedepselor.
Pe de altă parte, Pădureanu a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei, care ar fi trebuit să se judece joi, însă Tribunalul Ilfov a amânat discutarea acesteia pentru 22 mai.
Avocatul lui Jean Pădureanu a cerut joi, la Tribunalul Ilfov, ca INML să stabilească dacă fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa are nevoie de însoţitor, în condiţiile în care are boala Alzheimer în formă avansată şi demenţă mixtă, motiv pentru care uită lucruri elementare.
Instanţa a stabilit ca obiectivele expertizei să fie starea de sănătate a lui Jean Pădureanu, dacă există tratament şi dacă poate fi administrat permanent în sistemul penitenciar sau în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii, sub pază permanentă, şi dacă s-ar afla în imposibilitatea executării imediate a pedepsei în sistemul penitenciar.
Până acum, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a stabilit, în cazul altor şase condamnaţi din dosarul transferurilor de jucători, modul în care ei vor executa pedeapsa. Astfel, fraţii Victor şi Ioan Becali, Cristian Borcea, Gică Popescu, Mihai Stoica şi George Copos vor avea regim închis de executare.
Victor Becali, Ioan Becali şi Cristian Borcea sunt încarceraţi la Penitenciarul Poarta Albă, unde pedepesele se execută în regim deschis sau semideschis, iar Gică Popescu, Mihai Stoica şi George Copos, la Rahova, care are regim închis.
Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Poarta Albă, Administraţia Naţională a Penitenciarelor urmează să stabilească în ce penitenciar vor fi mutaţi fraţii Becali şi Borcea. Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, Gabriel Botezan, a precizat că penitenciarele aflate în apropierea judeţului Constanţa în care cei trei ar putea fi transferaţi sunt cele din Slobozia sau Tulcea ori Rahova din Bucureşti.
Comisia Penitenciarului Craiova urmează să stabilească modul în care va fi încarcerat al optulea condamnat din dosarul transferurilor, Gigi Neţoiu.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 4 martie, pe Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani şi opt luni, pe Mihai Stoica la trei ani şi şase luni, pe Cristian Borcea şi Ioan Becali la câte şase ani şi patru luni, pe Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe Gigi Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.
Avocaţii lui Mihai Stoica şi Cristian Borcea au depus la Curtea de Apel Bucureşti contestaţie în anulare în cazul condamnărilor primite în dosarul transferurilor de jucători.
Sesizarea lui Mihai Stoica a avut primul termen de judecată în 21 martie. Instanţa a amânat atunci judecarea pentru 4 aprilie, întrucât decizia din dosarul transferurilor de jucători nu a fost motivată.
Contestaţia lui Cristian Borcea a fost înregistrată în 12 martie şi va fi judecată în 28 martie.
Şi avocaţii lui Ioan şi Victor Becali au depus, în 14 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, contestaţii în anulare, care se vor judeca la 11 aprilie, în dosare separate.
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă. Contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere.
(Sursa: gandul.info)
