Un conferenţiar la Litere are 1.700 de lei salariu net lunar, în timp ce membrii CA ai Universităţii obţin zeci de mii sau sute de mii de lei anual din proiectele de cercetare în care sunt cooptaţi. Rectorul Vasile Işan spune că diferenţele de salarizare sunt generate de finanţarea pe student. Criza economică profundă de la „Cuza” îi afectează doar pe tălpaşi. Niciun membru CA n-a renunţat la privilegii.
Componenţii Consiliului de Administraţie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi” îşi rotunjesc zdravăn veniturile din ore suplimentare făcute la catedră, de câteva ori mai scumpe decât ale profesorilor de rând, sau din proiecte de cercetare cu finanţare internă sau externă la care sunt cooptaţi ca membri ai echipelor de cercetare.
Practic, cei care aprobă proiectele de cercetare sunt aceiaşi profesori care sunt apoi cooptaţi, din oficiu, în echipele care realizează cercetarea. Rectorul Vasile Işan, unul dintre beneficiarii sumelor provenite din proiecte în care este cooptat, nu vede nici o problemă nici în discrepanţele salariale dintre facultăţi, nici în faptul că membrii conducerii iau bani din proiecte pe care le aprobă.
Discrepanţe salariale uriaşe
Într-un oraş cultural este de presupus că una dintre „reginele” facultăţilor Universităţii este Filologia. Ei bine, tocmai Filologia Universităţii „Al. I. Cuza” este una dintre cele mai vitregite şi asta pentru că cei mai mulţi studenţi de aici sunt înmatriculaţi pe locuri finanţate de la buget. Una dintre consecinţe: două cadre didactice din cadrul aceleiaşi universităţi, cu acelaşi grad didactic, să câştige sume diferite de bani, deşi nivelul pregătirii este identic.
„La Filologie, un lector universitar, spre exemplu, ia 1.400 de lei lunar, în vreme ce la Drept salariul unui cadru didactic situat pe aceeaşi treaptă profesională este aproape dublu. La fel se întâmplă şi în cazul asistenţilor de la cele două facultăţi: la Filologie se ia 700 de lei, iar la Drept 1.400 de lei”, spune un profesor din cadrul Facultăţii de Litere. „Diferenţele sunt generate de finanţarea bugetară pe student, de numărul de studenţi şi chiar de numărul cadrelor didactice de la o anumită facultate. Nu mă preocupă să cunosc veniturile tuturor, mai mult mă interesează să caut şi să aduc finanţări pe proiecte interne sau externe”, afirmă, în replică, rectorul Vasile Işan.
Confruntată cu o criză financiară puternică în ultimii ani, „Al. I. Cuza” are, în schimb, şefi cu salarii exorbitante
Venituri dublate din ore de cercetare
Date oficiale arată că mai mulţi profesori, membri ai Consiliului de Administraţie al Universităţii, aproape îşi dublează veniturile anuale din plata cu ora şi din ore de cercetare ştiinţifică în proiecte finanţate intern sau extern.
Spre exemplu, Dumitru Luca, prorectorul pentru programe de cercetare ştiinţifică şi transfer de cunoştinţe, câştigă anual 64.667 lei din norma de bază şi veniturile ca prodecan, la care se adaugă 28.228 de lei din cercetare ştiinţifică cu finanţare internă şi 31.237 de lei din proiecte cu finanţare internă sau externă.
Cătălin Tănase, prorectorul pentru organizarea şi dezvoltarea sistemului informaţional, evaluarea activităţilor şi a personalului, încasează anual 166.965 de lei, din care aproape jumătate o reprezintă plata pentru orele suplimentare din proiecte.
Este şi cazul lui Ovidiu Gabriel Iancu, prorector pentru programe de masterat şi studii doctorale, care cumulează, anual, venituri de 190.744 de lei, sau al lui Henri Luchian, prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare, care are anual venituri totale de 225.203 lei. Din această sumă, mai bine de jumătate este realizată din proiecte plătite cu ora.
Gheorghe Popa, prorectorul pentru strategie, dezvoltare instituţională şi managementul calităţii, câştigă anual doar 78.825 de lei, exclusiv din plata cu ora.
Tudorel Toader, decanul Facultăţii de Drept, are venituri anuale de la Universitate de 162.610 lei, din care jumătate din ore suplimentare.
Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, primeşte 139.067 de lei anual din norma didactică şi ore suplimentare la catedră, la care se adaugă 45.000 de lei dintr-un proiect POSDRU.
Şi rectorul Vasile Işan a prins locuri în echipele de cercetare pe proiecte, dovadă fiind faptul că, la cei 116.629 de lei din salariul de rector şi cadru didactic s-au adăugat, în 2012, 62.826 de lei pentru plata cu ora.
Pentru Işan totul e legal
Rectorul Universităţii, Vasile Işan, susţine că foarte multe cadre didactice câştigă din plata pe proiecte, dar că vizibili sunt doar cei din Consiliul de Administraţie (CA), pentru că sunt obligaţi să completeze declaraţii de avere. Rectorul recunoaşte însă că membrii CA sunt cei care aprobă proiectele la care sunt, ulteriori, incluşi printre membrii echipei de cercetare. „Dar nu Consiliul de Administraţie decide cine face nu ştiu ce proiect. Ei doar aprobă proiectele ce le sunt puse în faţă. Se înţelege aici că sunt nişte proiecte puse într-un raft şi noi le împărţim. Nici vorbă de aşa ceva. Proiectele sunt coordonate de alţii şi membri CA devin membri ai echipelor din calitatea lor de cadre didactice, fără a avea vreo altă decizie în mână. Veniturile sunt absolut legale”, afirmă rectorul Işan.
Cum se încheagă salariile
Pentru mediul universitar, veniturile lunare se constituie din norma didactică, de cele mai multe ori 9-10 ore săptămânal – 40 sau 45 de ore lunar, la care se adaugă ore suplimentare la catedră plătite individual (plata cu ora) şi ore suplimentare de cercetare (cele mai bănoase), dar nu mai mult de patru ore pe zi sau 88 pe lună.
Un cadru didactic universitar (asistent, lector, conferenţiar sau profesor) poate ajunge la maximum 133 de ore de muncă lunar, din care doar 45 de ore reprezintă norma didactică de la catedră. „Înainte, un cadru didactic universitar putea cumula 4-5 norme didactice lunar, acum maximul este de două”, explică Işan.
Rentabil este pentru cadrele didactice cu grad mare, de la facultăţile căutate – Economie, Psihologie, Drept – care pot câştiga chiar şi 200 de lei pe ora suplimentară. Nicidecum pentru debutanţii de la Filologie, spre exemplu, unde plata pe oră este de maximum 30 de lei.
Studiu de caz: prorectorul Dumitru Luca
Ţinând cont de faptul că norma didactică a profesorului Dumitru Luca este de 45 de ore lunar, acesta a câştigat doar din aceasta 64.667 de lei, bani care includ sporurile pentru funcţie şi banii pentru orele suplimentare la catedră.
La un venit lunar de 5.388 lei rezultă că, pentru plata normei, i s-au cuvenit 119,75 de lei pe oră, cu tot cu sporul de conducere şi banii pentru plata cu ora. Veniturile din proiecte cu finanţare internă sau externă au fost de 59.465 de lei şi, presupunând că a realizat lunar cifra maximă de 88 de ore, rezultă că, pentru cercetare, a fost plătit cu 56,3 lei pe oră.
Veniturile babane ale ş
efilor de la „Cuza”
Dumitru Luca, prorector programe de cercetare ştiinţifică şi transfer de cunoştinţe: 64.667 lei normă de bază şi venituri ca prodecan (funcţie îndeplinită anterior), 28.228 de lei din cercetare ştiinţifică cu finanţare internă, 31.237 de lei din proiecte cu finanţare internă sau externă. Medie de 10.500 lei lunar.
Cătălin Tănase, prorector pentru organizarea şi dezvoltarea sistemului informaţional, evaluarea activităţilor şi a personalului: 166.965 de lei, aproape jumătate din plata pentru orele suplimentare din proiecte. Medie de 13.900 lei lunar.
Ovidiu Gabriel Iancu, prorector pentru programe de masterat şi studii doctorale. 190.744 de lei. Medie de 15.900 lei pe lună.
Henri Luchian, prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare: 225.203 lei, din care mai bine de jumătate din proiecte plătite cu ora. Medie de 18.800 lei/lună.
Tudorel Toader, decanul Facultăţii de Drept. 162.610 lei, din care jumătate din ore suplimentare. Medie de 13.550 lei lunar.
Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice: 139.067 de lei anual din norma didactică şi ore suplimentare la catedră, plus 45.000 de lei dintr-un proiect POSDRU. O medie de 15.500 lei lunar.
Vasile isan.jpg
Rectorul Vasile Işan – 116.629 de lei din salariul de rector şi cadru didactic plus 62.826 de lei pentru plata cu ora. Medie de 15.000 lei pe lună.
