Companiile înregistrate în Bucureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business Capitala şi alte nouă judeţe sunt singurele „centre“ din România unde cifra de afaceri a companiilor depăşeşte 5 mld. euro anual (un rezultat cel puţin egal cu cifra de afaceri a Petrom – cea mai mare companie locală), în timp ce alte zece judeţe nu reuşesc „să adune“ un business de 1,5 mld. euro (similar cu cifra de afaceri a magazinelor Kaufland), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului Cu o rată a şomajului de peste 10%, un salariu mediu net care nu ajunge la 1.400 de lei, cu mai puţin de 30.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 1,5 mld. euro în companii, judeţe precum Mehedinţi, Teleorman sau Vaslui nu contează în economia românească.
Polarizarea economiei româneşti este la apogeu. Mehedinţi, Botoşani, Vaslui, Caraş- Severin şi Covasna au afaceri de doar 5 mld. euro pe an, de aproape zece ori mai mici decât cele mai bogate cinci judeţe: Argeş, Timiş, Cluj, Braşov şi Prahova, care au împreună 47 mld. euro. Bucureşti şi Ilfov adună afaceri de 100 mld. euro.
Capitala şi nouă judeţe din centrul şi vestul ţării generează 70% din cifra de afaceri a companiilor din România – 155 mld. euro, în timp ce economia altor 17 judeţe nu trece de 2 miliarde de euro anual, adică un rezultat cumulat care abia ajunge la 10% din rulajele businessului local, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
„Peste tot în lume există regiuni mai bogate şi mai sărace, există o economie polarizată, dar mai există şi strategii de ţară şi la nivel de regiuni. La noi însă nimănui nu-i pasă. Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de «câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim» şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.
În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Protecţia Copilului, Spitalul Judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică, iar cea mai mare companie din judeţ – Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – a intrat în insolvenţă.
Mehedinţiul are o populaţie stabilă de 265.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011, astfel că angajaţii din companii reprezintă mai puţin de 10% din numărul de locuitori. Datele transmise ZF de către Registrul Comerţului arată că peste 620.000 de companii erau înregistrate în 2012 în judeţele din România, iar cifra lor de afaceri era aproape de 230 mld. euro. În aceste firme lucrau peste 4 milioane de salariaţi.
Companiile înregistrate în Bucureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business.
Ultimele cinci judeţe în topul puterii economice au afaceri de zece ori mai mici decât primele cinci
„Sunt zone în România care după anii ’90 nu au reuşit să se ridice deloc, nu au reuşit să prindă din urmă nici măcar economia din judeţe vecine şi cred că sudul este cel mai afectat din acest punct de vedere. Dacă sunt mai multe companii şi instituţii de stat, atunci judeţul este mai sărac decât cel în care domină mediul privat“, spune Aliz Kosza, un executiv care a condus companii precum MOL, Orkla Foods sau Fabryo şi care deţine în prezent propria firmă de consultanţă.
În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Agenţia pentru Protecţia Copilului, Spitalul judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică.
Cea mai mare companie din judeţ după cifra de afaceri, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, cu 3.600 de angajaţi şi afaceri de 636 mil. lei (142 mil. euro) în 2012, a intrat în insolvenţă anul trecut, iar pe locurile doi şi trei sunt companii de pe piaţa deşeurilor, potrivit datelor Registrului Comerţului.
„Pe mine situaţia din Mehedinţi mă îngrijorează pentru că este un judeţ cu deschidere, au potenţial în turism şi cu toate astea nu se întâmplă nimic“, a mai spus Kosza. Mehedinţiul nu este pe ultimul loc doar în clasamentul cifrei de afaceri pe judeţe, ci şi într-un top al vânzărilor de maşini noi, doar două autoturisme fiind livrate în tot anul 2013 în acest judeţ.
Mehedinţiul are o populaţie stabilă de 265.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011, astfel că angajaţii din companii reprezintă mai puţin de 10% din locuitorii judeţului.
Situaţia însă nu este singulară. Nici Botoşaniul (412 mii de locuitori), Vasluiul (395 de mii de locuitori), Caraş-Severinul (295.000) sau Covasna (210.000) nu stau mai bine, afacerile companiilor din aceste judeţe fiind de numai 1,1 mld. euro, în timp ce numărul de angajaţi din firme nu trece de 40.000, respectiv o pondere între 10 şi 20% din populaţie.
„Peste tot în lume există regiuni mai bogate şi mai sărace, există o economie polarizată, dar mai există şi strategii de ţară şi la nivel de regiuni. La noi însă nimănui nu-i pasă. Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de „câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim“ şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.
Ziarul Financiar a început în acest an proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Până acum ZF a analizat economiile din Alba, Arad, Argeş, Bacău şi Bihor, iar ana
liza de astăzi prezintă harta economiilor locale în funcţie de cifra de afaceri a companiilor din judeţ (doar societăţi comerciale), dar arată şi câte companii există în fiecare judeţ, câţi angajaţi lucrează în business, ce salarii sunt în judeţe şi cât este rata şomajului.
Companiile cu sedii în Bucureşti generează o treime din businessul local, iar podiumul este completat de Ilfov şi Argeş – economie dominată de Dacia. Importanţa unei companii mari, de talia Dacia, în structura economică a unui judeţ se va vedea în 2013 şi în datele statistice ale Doljului, unde Ford a ajuns la 2 mld. euro potrivit datelor ZF, rezultat care va sălta şi judeţul în top zece economii locale ale României. Venirea americanilor la Craiova nu a generat însă bunăstare într-un oraş în care şomajul era în decembrie aproape de 10%, printre cele mai ridicate din ţară, iar salariul mediu net era de 1.555 de lei, astfel că doljenii ar trebui să muncească (la venitul actual) peste şapte ani ca să-şi permită un Ford produs la Craiova, economisind 50% din salariu.
„Sunt judeţe în România, cum este Clujul de exemplu, unde economia pulsează, unde se întâmplă lucruri. Clujul s-a dezvoltat, a atras departamente de back-office ale unor multinaţionale, se extinde mult în IT, simţi că oraşul funcţionează din punct de vedere economic“, spune Kosza, care anul trecut a locuit timp de şase luni la Cluj pentru a dezvolta un proiect local. „M-am mutat acum în Braşov, oraşul meu natal, şi aici nu văd aceleaşi lucruri pozitive din Cluj, nu simt că mediul de business trăieşte“, mai spune consultantul, care adaugă că există aceste diferenţe şi între oraşele mari din România, ele accentuându-se cu cât zona e mai săracă şi mai lipsită de investiţii.
În Vaslui şi Harghita sunt cele mai mici salarii medii nete din România (mai puţin de 1.200 de lei în decembrie 2013), iar rata şomajului este de 10,5%, respectiv 7%. La polul opus, cel mai mic şomaj este în judeţul Timiş, unde apropierea de graniţa cu Ungaria, nivelul ridicat de pregătire şi investiţiile producătorilor de componente auto au dus şomajul la mai puţin de 2%.
„Infrastructura e cheia pentru a atrage investiţii într-o anumită zonă. Niciun investitor nu vine să facă o fabrică dacă ulterior îi ia câteva zile să transporte produsele către o altă ţară“, mai spune Kosza.
Datele transmise ZF de către Registrul Comerţului arată că peste 620.000 de companii erau înregistrate în 2012 în judeţele din România, iar cifra lor de afaceri era aproape de 230 mld. euro. În aceste firme lucrau peste 4 milioane de salariaţi.
(Sursa: zf.ro)
