Foamea nu vine doar din stomac, au demonstrat cercetătorii. Dacă acest organ „ştie” exact când are nevoie de mâncare şi cât îi trebuie, mintea este mult mai uşor de păcălit şi uneori nu ţine cont de senzaţia de saţietate.
În anul 1998, cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au realizat un studiu inedit. Ei au oferit mâncare unor bolnavi amnezici, care nu aveau deloc memorie pe termen scurt.
La câteva minute după ce aceştia au terminat masa, li s-a oferit un al doilea prânz. Uitând că tocmai mâncaseră, ei au consumat cu plăcere şi al doilea meniu, deşi în realitate erau deja sătui.
Experimentul a fost repetat timp de mai multe zile şi a demonstrat că nu întotdeauna mâncăm pentru că ne este foame, ci pentru că de fapt creierul nostru are această impresie.
Două studii recente, publicate în Journal of Consumer Research, au analizat acum modul în care mintea ne păcăleşte atunci când vine vorba de hrană.
1. Meniul care conţine doar produse sănătoase. Un asemenea meniu la restaurant va avea un efect negativ asupra alegerii unor alimente sănătoase. Un studiu a demonstrat că în acest caz clienţii sunt mai tentaţi să comande ceva din altă categorie de produse. Nu acelaşi lucru se întâmplă dacă meniurile cu puţine calorii sunt trecute alături de celelalte şi este precizat în dreptul fiecăruia numărul de calorii conţinut.
2. Oamenii consideră mai sănătoase alimentele care au o textură mai dură, mai greu de mestecat. Acest fenomen apare şi în cazul nucilor sau batoanelor cu cereale, care în realitate conţin multe calorii. Creierul consideră că dacă un produs nu este mai dificil de mestecat, atunci este mai sănătos. În schimb, un aliment care va fi prezentat ca fiind sănătos va fi considerat din start mai puţin gustos.
3. Ambianţa este de asemenea foarte importantă. Lumina, mirosul, temperatura, zgomotul, toate acestea pot să schimbe radical modul în care mâncăm. În urma unui studiu, cercetătorii au aflat că oamenii vor mânca mai mult într-un local unde este mai rece, iar lumina lumânărilor îi face să petreacă mai mult timp la masă. Acelaşi fenomen apare şi atunci când persoana care mănâncă este alături de prieteni sau se uită la televizor, activităţi care îi fac să nu fie atenţi la mâncare şi să uite ce au consumat.
4. Tentaţiile mai evidente au un impact mai redus decât cele considerate „minore”. De exemplu, cineva care are de învăţat pentru un examen va refuza probbail o invitaţie la un club de striptease, dar va accepta să iasă la o cafenea cu prietenii. În realitate, şi la cafenea el va pierde timpul şi nu va învăţa, dar creierul îl convinge că această distracţie nu este la fel de „rea” ca tentaţia mai evidentă. Acest mecanism se aplică şi în cazul tentaţiilor cu care se confruntă cei care ţin o dietă.
5. Simpla prezenţă a unor produse sănătoase în meniul unui restaurant îi determină pe clienţi să comande un aliment bogat un calorii. Asta s-a întâmplat la McDonalds, după ce compania a introdus mai multe fructe şi salate în meniu. S-a observat o creştere considerabilă a consumului de burgeri şi cartofi prăjiţi.
6. Etichetarea unui produs ca fiind „cu puţine calorii” va determina un consum exagerat. Astfel se explică de ce în lume sunt tot mai multe persoane obeze, deşi statisticile arată că numărul celor care mănâncă alimente dietetice este tot mai mare. La fel, porţiile „mici” prezentate la un restaurant îi vor încuraja pe clienţi să mănânce mai mult, fără să mai aibă grija cantităţii.
(Sursa: descopera.ro)