O familie din Păcureţ se uită în gol la o avere de 1 milion de euro. Deşi au dreptul de a primi un teren evaluat la această sumă, instituţiile statului nu reuşesc să identifice unde se află şi cine are obligaţia să-l retrocedeze. În acest timp, viaţa trece pe lângă opt moştenitori care aşteaptă un lucru normal, dar atât de greu: dreptatea.
Autorităţile locale nu reuşesc de mai bine de patru ani să clarifice situaţia unui teren de la marginea Iaşului, aflat chiar la limita cartierului Păcureţ. În urmă cu mai mulţi ani, zona a început să se dezvolte puternic după ce au apărut vile somptuoase, ridicate de oameni cu stare. Numai că în acest perimetru ar fi trebuit să aibă loc şi alţii, cu legea în mână.
Este cazul celor opt moştenitori ai Mariei Talaş. Aceştia se judecă pentru o suprafaţă de 1,5 hectare care, la preţul pieţii, ar valora undeva la un milion de euro. În acest moment, terenul nu este administrat de nicio autoritate, fiind lăsat de izbelişte.
Retrocedare pe persoană juridică?
Iniţial, în zona Păcureţ au fost identificate 23,6 hectare, pe amplasamentul fostei moşii Păstioaia. În 1996, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a hotărât retrocedarea terenului către Agroservice SA, ulterior Tehnostar SA. Culmea este că retrocedarea s-a făcut pe persoană juridică, situaţie aberantă. În titlul de proprietate de atunci apare formula ”Cetăţeanul S.C Agroservice SA primeşte în proprietate o suprafaţă totală de 23 ha 1600 mp”.
Bizar este că la o zi după hotărârea comisiei, a fost eliberat şi titlul de proprietate, totul cu acordul prefectului de atunci, Lucian Flaişer. Statistica arată că nu au mai fost înregistrate situaţii în care titlul de proprietate să se elibereze atât de rapid, pentru că procedurile sunt destul de greoaie. Nu şi în acest caz.
Ioan Talaş parcă vede undeva, departe, luminiţa de la capătul tunelului, dar probabil că i se pare. Doar e vorba de fond funciar, asta nu se rezolvă deloc uşor
Ofertă derizorie
Din 1996, au început sa apară construcţiile, dar şi moştenitorii Mariei Talaş. Aceştia au câştigat în instanţă dreptul de proprietate pentru 1,5 hectare. Mai mult, în 2012 a fost anulat şi titlul de proprietate emis în 1996. În acest moment, din cele 23,6 de hectare, o suprafaţă de 11 hectare este liberă. Totuşi, moştenitorii nu sunt puşi în posesie, din diferite motive.
Iniţial, reprezentanţii Primăriei Iaşi au propus un alt amplasament pentru a satisface drepturile celor din familie. Suprafaţa era aceeaşi, dar valoarea de piaţă mult mai mică, moment în care moştenitorii au refuzat oferta. Pe de altă parte, avocaţii lor au făcut adrese către Agenţia Domeniului Statului, Primăria Rediu şi Primăria Iaşi pentru a vedea exact în administrarea cui a rămas terenul.
E al nostru, ba-i al vostru
Răspunsurile autorităţilor nu au fost concludente. Dacă la începutul 2012, Primăria Iaşi a făcut o ofertă, la finalul anului municipalitatea a trimis un alt răspuns: ”Terenul pentru care solicitaţi punerea în posesie nu se află la dispoziţia Comisiei Municipale de Fond Funciar pentru efectuarea punerilor în posesie a persoanelor înscrise.”.
Tot în 2012, Primăria Iaşi a susţinut că ar exista un alt proprietar pe tarlaua revendicată: ”Vă informăm că din verificările făcute în baza de date a serviciului GIS-Cadastru din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, rezultă că în locaţia solicitată, punerile în posesie au fost făcute de comisia comunală de Fond Funciar Rediu prin depăşirea competenţelor administrative. Menţionăm că în urma identificărilor făcute la teren, în evidenţele analogice figurează declarativ SC Iasicon SRL, date înscrise fără prezentarea actelor de proprietate”.
Rediu aruncă mingea înapoi la Iaşi
La începutul lui 2014, eforturile de reglementare a situaţiei s-au îndreptat către Comuna Rediu. În zadar. ”Parcelele 1588 şi 1618 nu se află conform planului cadastral, pe raza comunei Rediu. Conform sentinţei civile nr.2762 din 24.02.2009, instanţa dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 1.50 ha pe raza municipiului Iaşi. Urmare sentinţei, Comisia Locală de Fond Funciar Iaşi ia act de sentinţă şi face o ofertă de amplasament, care a fost ulterior refuzată. Se poate concluziona faptul că s-a recunoscut dreptul de proprietate a moştenitorului Talaş de către Comisia Locală de Fond Funciar Iaşi”, au afirmat autorităţile de la Rediu.
Aici ar fi trebuit să primească teren moştenitorii Mariei Talaş
Avocat: situaţia este unică
Avocaţii cred că acest caz, în care mai multe instituţii se bat cap în cap de la o bucată de pământ, este unic în România. Cert este că încurcăturile persistă. ”Este o situaţie nemaiîntâlnită în domeniul retrocedărilor imobiliare care trenează în procedură administrativă postjudecătorească de mai bine de patru ani, autorităţile responsabile refuzând cu obstinaţie preluarea în patrimoniul primăriei a unei suprafaţe de 23,6 hectare intravilan a municipiului Iaşi. Toate celelalte instituţii locale, reprezentanţii ADS, Prefecturii Iaşi, Direcţiei Agricole, refuză orice implicare”, a declarat avocatul Alec Bernic.
Moştenitorii speră până la capăt
Ioan Talaş, unul dintre moştenitori, spune că s-a cam săturat de procese. Nu ştie ce să mai facă, la ce uşi să mai bată. ”Ne judecăm de opt ani. Am fost peste tot. Pe unde am fost, tot nu s-a rezolvat. Au fost cheltuieli cu procesele. Acum, sperăm să se facă dreptate”, spune Talaş. Alături de Ioan, cele 1,5 hectare mai sunt revendicate de către Nicolae Talaş, Petru Talaş, Gina Talaş, Mihai Mereuţă, Cristina Mereuţă, Mihaela Grigoraş şi Virgil Onofrei.