Doar trei firme din România, printre care şi Electra, din Iaşi, au fost prezente la cel mai mare târg de instalaţii din lume. Ministerul Economiei nu a scos bani de la buget pentru participare. „Cel mai mare obstacol al oamenilor de afaceri din România este percepţia clienţilor din Occident faţă de brandul de ţară, una total defavorabilă”, spune Marian Berdan, patronul Electra, după ce a participat, pe cheltuiala proprie, la cel mai mare târg de instalaţii din lume, în Frankfurt. „Mediul de afaceri este cel mai mare ambasador al României”, mai spune acesta. A plătit 30.000 de euro din buzunarul propriu, statul nefinanţând această participare. Anul trecut, Electra a plătit impozite de 600.000 de euro. Au fost doar trei firme din România, în timp ce Polonia a avut 52 de participanţi.
Statul român nu are pe lista sa de priorităţi prezenţa la cel mai mare târg de instalaţii din lume, Light&Building de la Frankfurt, acolo unde trei firme româneşti au participat pe banii lor, deşi există un fond special creat la nivelul Ministerului Economiei. Drept urmare, trei firme din România, printre care şi Grupul Electra din Iaşi, s-au deplasat în Germania, cu tot cu personal şi produse de expus, din fonduri proprii. Aceasta în condiţiile în care cele trei firme plătesc impozite şi taxe statului român care este direct interesat de dezvoltarea exporturilor, urmând să-i fie servite sume şi mai mari dacă sunt încheiate contracte de către cele trei societăţi.
„Suntem cei mai buni ambasadori”
Grupul Electra din Iaşi a fost prezent la Light&Building, târg mondial de echipamente electrice şi de home automation ţinut la Frankfurt, o dată la doi ani, din fonduri proprii. „Participarea ne-a costat puţin peste 30.000 de euro. Din această sumă, standul de 32 mp a costat, fără amenajare, 9.500 de euro, la care s-a adăugat amenajarea – 7.000 de euro. Restul sumei o reprezintă cheltuieli de deplasare, transportul mărfii, cazare, masă, diurne, materiale”, ne-a spus Marian Berdan, proprietarul Grupului Electra.
Marian Berdan nu cere nimic personal statului, vrea doar ca străinii să aibă încredere în România. Şi asta e cel mai greu, din cauza sărăciei şi a corupţiei
Grupul a cheltuit suma din fondurile proprii, în condiţiile în care, la Ministerul Economiei, există o comisie mixtă, formată din angajaţi ai instituţiei şi reprezentanţi ai patronatului industriei exportatoare, ce are la dispoziţie un fond pentru a trimite societăţi din România la târguri internaţionale. Numai că acel fond special nu a fost accesat, mai ales pentru că, pe lista aprobată de Consiliul de Export, cel mai mare târg de instalaţii din lume nu a fost trecut printre târgurile unde sunt trimise firme româneşti. Deşi domeniul instalaţiilor nu a fost evitat, pentru că pe listă se află două alte târguri, reduse ca importanţă: unul la Moscova şi unul la Milano. „Trebuie spus că noi, oamenii de afaceri care exportăm, suntem cei mai buni ambasadori. Noi putem, prin participarea la astfel de târguri, să schimbăm percepţia Occidentului despre <Made in Romania>. Am avut doi vizitatori care au intrat în standul de la Frankfurt şi au ieşit imediat când au auzit unde sunt făcute produsele. Asta trebuie schimbat”, a mai spus Marian Berdan.
Doar 3 firme din România
Faţă de alte state comuniste, România a avut un număr foarte mic de firme prezente la cel mai mare târg de instalaţii. Doar trei, în condiţiile în care din Bulgaria au fost şapte firme, din Polonia 52, din Lituania 6 şi din Rusia 16. Din Croaţia şi din Serbia, state mai mici decât Româania, au fost câte trei firme. „Este cel mai mare târg de acest gen din lume. Dacă nu eşti acolo, nu exişti. Din România am participat noi, Flashnet de la Braşov şi Ambiflux din Bihor. Toţi ne-am dus cu fondurile proprii, în speranţa încheierii unor contracte pe viitor”, ne-a mai spus Maria Berdan.
Light&Building Frankfurt 2014: cel mai mare târg de instalaţii şi amenajări din lume
„Participarea la astfel de târguri este importantă pentru orice companie care exportă sau doreşte să exporte. Nu am avut cum să accesăm acel fond pentru târguri pentru că Light&Building nu a fost inclus pe lista aprobată anul trecut”, ne-a spus Adrian Chiper de la Flashnet Braşov. „Cred că Ministerul Economiei ar trebui să sprijine toţi expozanţii români care vor să exporte. Tot aud explicaţii că este criză. Ei bine, în Germania nu mai este criză demult. Ne acoperim cu această scuză propria noastră neputinţă de a fi competitivi pe piaţa globală”, a mai spus Marian Berdan.
Ministerul Economiei nu comentează
Nici ME, nici Consiliul de Export nu au oferit răspuns la întrebarea de ce nu s-a putut deconta participarea firmelor româneşti la Light & Building Frankfurt 2014 şi de ce a fost posibil ca cel mai mare târg de acest gen să nu fie inclus pe lista de târguri pentru care este utilizat fondul special.
Sistemele de securitate ale locuinţelor produse de Electra sunt printre cele mai moderne din lume. Dar clienţii se eschivează când aud că sunt produse în România
Răspunsul la întrebarea de ce au fost doar 3 firme din România la Frankfurt îl oferă tot privaţii: „Pentru că este scump”, după cum spun cei de la Flashnet Braşov. „Oricum, investiţia în târg trebuie văzută ca o investiţie de viitor şi o dezvoltare a afacerii. Noi avem, în urma acestui târg, 100 de contacte ale unor firme interesate de produsele noastre. Dacă ne alegem cu 10 contracte în urma unor discuţii este minunat. Pe termen scurt vorbim de afaceri de sute de mii de euro, dar acestea ajung, în timp, afaceri de milioane de euro. Astea sunt regulile în afaceri, întâi tatonează terenul şi, dacă produsele îi conving, vin afacerile mari”, ne-a mai spus Marian Berdan.
„Din păcate, România, ca ţară, pierde foarte mult dacă lipseşte la astfel de târguri sau are foarte puţini participanţi. Nu pot fi acoperite toate târgurile, dar măcar la cele mai importante fondul special ar trebui folosit”, a fost singurul răspuns din partea Consiliului de Export, prin co-preşedintele Mihai Ionescu.
Cazul Berlin Fashion Week
La începutul anului, pe 14 ianuarie, 15 firme româneşti, printre care cea a creatoarei de modă ieşene Irina Schrotter, ar fi trebuit să participe la Berlin Fashion Week. După şase ediţii de participare neîntreruptă la acest mare târg de contractări în domeniul confecţiilor din Europa, România nu a mai participat în acest an.
Standul României, amplasat central, a fost înlocuit de organizatori în ultima clipă, după anunţul de neparticipare, lansat foarte târziu, pe 8 ianuarie. Pentru cei 15 expozanţi români care ar f
i trebuit să participe la Berlin, ca şi în anii trecuţi, Ministerul Economiei nu a găsit banii necesari şi târgul nu a fost trecut pe celebra listă. În schimb, tot la începutul lunii ianuarie, s-au găsit bani pentru un alt târg de textile, Heim Textil, de la Frankfurt. În condiţii similare cu cei care doreau să participe la Berlin Fashion Week, Ministerul Economiei a ales să sponsorizeze participanţii la celălalt târg, care depuseseră cererea prin organizaţia patronală FEPAIUS, a cărei preşedinte este Maria Grapini, fostul ministru delegat pentru IMM-uri.
215.000 de vizitatori au participat la Light & Building 2014 de la Frankfurt. Peste 90% dintre vizitatori au fost reprezentanţi ai unor companii de distribuţie
2.458 de firme din toată lumea au avut standuri. Printre alte ţări, Spania a avut stand naţional, plătit din bani publici.
245.000 mp suprafaţa totală a târgului de la Frankfurt
Costul participării: 5% din impozitele plătite statului de Electra
Participarea Electra la Frankfurt a costat firma 30.000 de euro. Este fix a douăzecea parte din impozitele plătite, pentru 2013, statului român. „Statul are tot interesul să-i încurajeze pe producători şi pe exportatori, pentru că ei sunt cei care contribuie masiv la buget. Noi am plătit, pentru 2013, taxe şi impozite de 600.000 de euro către stat pentru profit şi salarii, pe tot grupul”, a precizat Marian Berdan.
