Curtea de Apel Bucureşti a emis astăzi motivarea din dosarul Transferurilor în care opt dintre cei mai importanţi oameni de fotbal din România au fost trimişi după gratii. În cazul lui Gică Popescu, judecătorii au reţinut că acesta a participat la fraudarea bugetului de stat prin ascunderea valorilor reale ale transferurilor jucătorilor Lucian Sânmărtea şi Florin Bratu. Judecătorii au arătat că Gică Popescu a primit din transferul lui Bratu 1 milion de dolari pe care nu i-a declarat. Judecătorii au arătat că i-au aplicat lui Gică Popescu cea mai mică pedeapsă posibilă şi că la capitolul circumstanţe atenunante au luat în considerare cariera sa sportivă.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Gică Popescu pentru transferul lui Sânmărtean Lucian Iulian, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, din Grecia, transfer realizat în luna august a anului 2003. În acest caz, judecătorii au reţinut că Gică Popescu a fost cel care a preluat cecurile aferente transferului jucătorului Sânmărtean de la Gloria Bistriţa la echipa din Grecia. În cazul acestui transfer, judecătorii au concluzionat că Jean Pădureanu, Gică Popescu şi fraţii Becali au ascuns valoarea adevărată a transferului. În loc să declare că au primit 600.000 dolari au declarat doar 300.000, restul banilor fiind dirijaţi în conturi off-shore. În cazul lui Popescu, instanţa a reţinut că acesta a minţit în faţa procurorilor şi a fost implicat pe deplin în procedura de evaziune. Iată ce spun judecătorii: inculpatul Popescu Gheorghe a arătat că era colaborator al firmei inculpaţilor Becali, I.S.M., şi a ajutat la traducerea contractului de transfer.
„Inculpatul a arătat că în toamna anului 2003 a fost în Grecia şi a luat de la club două plicuri despre care nu ştia ce conţineau; unul dintre plicuri l-a dus la clubul Gloria şi pe cel de-al doilea l-a lăsat la firma inculpaţilor Becali; abia în Bucureşti a realizat că cele două plicuri conţin două file CEC, dar el nu cunoaşte suma şi contractul de transfer”, se arată în motivare.
Curtea constată că declaraţia inculpatului Popescu Gheorghe este nu numai neverosimilă, ci probează inclusiv vinovăţia şi implicarea intenţionată a inculpatului în comiterea infracţiunilor, prin săvârţirea de acte materiale directe, în coautorat cu ceilalţi inculpaţi, în scopul înşelării clubului „Gloria” şi spălării produsului infracţional.
În acest sens, Curtea constată că „la semnarea contractului de transfer, inculpatul Popescu Gheorghe a fost însoţit la Atena de către coinculpatul Becali Victor, contractul fiind semnat de acesta din urmă la rubrica ‘numele, Becali Ioan’, or, în aceste condiţii, este imposibil să nu fi cunoscut datele concrete ale transferului, suma acestuia şi condiţiile plăţii”.
Pe de altă parte, activitatea sa nu s-a redus la cea de traducător, iar precizarea inculpatului în sensul că la preluarea plicurilor nu a cunoscut conţinutul acestora, dar a realizat că acestea conţin cec-uri la venirea în ţară, este, deasemenea, total necredibilă.
Popescu, condamnat şi pentru transferul lui Bratu
Instanţa a mai dispus şi condamnarea lui Gică Popescu pentru participarea la transferul lui Bratu Florin Daniel, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul din Turcia, transfer realizat în luna septembrie a anului 2003. Instanţa a constat că Gică Popescu şi ceilalţi coinculpaţi au ascuns valoarea reală a transferului lui Bratu în Turcia. În documentele din România au declarat că transferul a fost de 1,75 milioane dolari, când, în realitate, a fost de 2,75 milioane dolari. Cei 1 milion de dolari au fost încasaţi ilegal de Gică Popescu care a minţit în faţa procurorilor şi judecătorilor susţinând altceva.
Iată ce spun judecătorii în motivare:
„Curtea reţine că transferul jucătorului Bratu Florin de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul s-a efectuat pentru suma de 2.750.000 USD, aşa cum rezultă atât din declaraţia oficialilor clubului turc, cât şi din documentele de plată înaintate autorităţilor române.
Susţinerea inculpatului Popescu Gheorghe, în sensul că suma de 1.000.000 USD primită de acesta la data de 01.09.2003 reprezintă datorii ale clubului Galataray de pe vremea când evolua la echipa turcă, nu este veridică având în vedere următoarele aspecte:
– suma de 1.000.000 USD este menţionată de clubul turc în evidenţa plăţilor efectuate în mod explicit pentru transferul lui Bratu Florin;
– chitanţa prin care inculpatul a primit această sumă de bani are menţiunea „Gheorghe Popescu de la Becali Sport” şi nu cuprinde niciun fel de menţiune privind jucătorul Popescu Gheorghe;
– clubul turc a achitat inculpatului Popescu Gheorghe, neincluzând în situaţia plăţilor pentru transferul lui Bratu Florin, suma de 250.000 USD pentru bune servicii la data de 02.09.2004. „
În plus, instanţa a mai amintit şi că Garda Financiară a constat că Popescu nu a declarat suma de 1 milion de dolari şi că astfel nu a plătit nici un fel de impozit.
„Cu privire la persoanele fizice Gheorghe Popescu şi Ioan Becali, menţionate în documentele emise de către clubul Galatasaray SK, ca beneficiari ai unor sume de bani, Garda Financiară a efectuat verificări, rezultând următoarele : suma de 1.000.000 USD încasată de către inculpatul Gheorghe Popescu în data de 01.09.2003 reprezintă venituri nedeclarate organelor fiscale din România de către această persoană fizică pentru anul 2003.”, se arată în motivare.
Totuşi, judecătorii au arătat că au dovedit un grad de clemenţă faţă de Gică Popescu şi au constat că acesta nu a avut o implicare atât de intensă precum fraţii Becali şi au luat în calcul şi cariera sa sportivă. „Cu referire la inculpatul Popescu Gheorghe, Curtea reţine cariera sportivă de excepţie a acestuia, faptul că a acoperit o parte din prejudiciu şi că a fost atras, în activitatea infracţională, de către inculpatul Becali Ioan”, se arată în motivare.
Pe Noul Cod Penal, Gică Popescu a primit o pedeapsă mai mică
În motivare, judecătorii au arătat că în cazul lui Gică Popescu au aplicat cele mai blânde sancţiuni posibile. La fe ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, instanţa a analizat care dintre codurile penale este mai favorabil, adică codul penal vechi sau cel nou. Judecătorii au decis să aplice global legea penală, asta însemnând că pentru fiecare inculpat au aplicat prevederile unui singur cod fără a ameste prevederi din ambele norme penale.
Astfel că, din analiza judeăctorilor în cazul lui Gică Popescu, dacă era condamnat pe vechiul cod, atunci era pedepsit cu 3 ani şi 4 luni de
închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară. Pe noul cod, pedeapsa a fost stabilită la 3 ani, o lună şi 10 zile de închisoare.”În consecinţă, Curtea constată că legea penală mai favorabilă, în cazul inculpatului Popescu Gheorghe este noul Cod penal, în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor, concursul real de infracţiuni existent şi incidenţa cauzei care înlătură răspunderea penală – prescripţia şi a circumstanţelor atenuante”, se arată în motivare.
Misterul celor zece zile de pedeapsă
Noul Cod Penal prevede că atunci când un inculpat este condamnat pentru mai multe infracţiuni primeşte în mod obligatoriu un spor. Pentru acest spor există şi o formulă de calcul fiind vorba de o treime din restul pedepselor, altele decât cea mai mare care devine baza de calcul. Iată cum au judecat magistraţii în cazul Popescu:
„Prin urmare, vor fi aplicate pedepse cu închisoarea pentru cele trei infracţiuni rămase, de evaziune fiscală (o infracţiune) şi de spălare de bani (două infracţiuni), într-un cuantum orientat sub minimul special prevăzut de lege, minim redus cu o treime, de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi de câte 2 ani, pentru fiecare din cele două infracţiuni de spălare de bani, plus pedepse complementare.
Aşadar, în condiţiile art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal redat anterior, se aplică pedeapsa de 2 ani, la care se adaugă un spor obligatoriu de o treime din 3 ani şi 4 luni – totalul celorlalte două pedepse aplicate (1 an, 1 lună şi 10 zile), rezultând pedeapsa finală de 3 ani, 1 lună şi 10 zile închisoare.”
Gică Popescu a plătit impozit la suma de 1 milion de dolari. Instanţa a ţinut cont de acest fapt, dar a explicat că asta nu înseamnă că prin plata impozitului sau retunarea unei parţi din sumă lui Popescu i s-ar şterge comiterea faptelor. Instanţa nu a reţinut nici că prin plata impozitului s-a considerat o recunoaştere a faptelor în sensul legii. „În altă ordine de idei, faptul că o parte din veniturile obţinute de club au fost înregistrate ulterior, la trei ani de la realizarea acestora (2006) sau că s-a achitat o parte din impozit (inculpatul Popescu Gheorghe a plătit în 2006, la 3 ani de la încasarea sumei) nu afectează conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală. Faptul că inculpatul Popescu Gheorghe a achitat impozitul calculat la suma de bani primită personal, după sesizarea organului de urmărire penală, în anul 2006, denotă recunoaşterea faptei prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind acoperit în parte.”, se arată în motivare.
În calculul pedepse judecătorii au arătat că au ţinut seama de faptul că Gică Popescu a plătit aceste sume de bani fiind considerat drept circumstanţe atenuante primind astfel o pedeapsă şi mai mică.
(Sursa: gandul.info)
