Statul pierde aproape toţi banii pe care îi investeşte în educaţia medicilor, pentru că nu le creează condiţii atractive de salarizare şi muncă astfel încât să nu mai plece din ţară.
Deficitul de medici este o problemă mondială, însă în România are loc un fenomen unic: deşi producem cei mai mulţi absolvenţi de medicină din regiune, avem doar doi medici la mia de locuitori. Cauza? Exportăm mai mult decât producem: universităţile de medicină au 2.500 de absolvenţi anual, însă din ţară pleacă, tot anual, 3.000 de medici.
Anul trecut, Ministerul Sănătăţii s-a aplecat pentru prima dată serios asupra problemei şi a promis burse lunare de 670 de lei pentru medicii rezidenţi, bani care au ajuns pentru prima oară în buzunarele acestora în urmă cu trei săptămâni. În ceea ce îi priveşte pe medicii cu experienţă însă, proiecte foarte importante, precum salarizarea după performanţă sau scoaterea acestora din rândul bugetarilor, au rămas în stand-by, odată cu schimbarea Guvernului. Toate aceste planuri, dar şi altele, vor fi rediscutate pentru că, spune noul ministru, Nicolae Bănicioiu, nu s-a ţinut cont de toate propunerile făcute. Până atunci, ţara noastră pierde 10 medici pe zi, potrivit statisticii Colegiului Medicilor din România (CMR). Migrația medicilor români este dezbătută pe larg de presa din Marea Britanie, ţara în care au plecat cei mai mulţi. Publicații renumite precum „The Guardian“ sau „British Medical Journal“ au scris că România cheltuie sume însemnate de bani pentru a educa medicii, investind, practic, pentru a rezolva problemele sistemelor de sănătate din Marea Britanie și alte țări europene.
Un calcul al CMR arată că statul cheltuie 30.000 de lei pentru şase ani de pregătire a unui doctor şi 21.000 de lei pentru specializarea acestuia.În ultimii şase ani, 28.000 de medici şi 17.000 de asistente medicale au optat pentru un loc de muncă în afara ţării, lucru care a dus la o situaţie nefastă: România are acum printre cei mai puțini medici din Europa raportat la mia de locuitori, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Oricum ar fi, statul pierde
Dacă ţara noastră este pepinieră de medici buni, care fac o carieră strălucită în alte ţări şi le rezolvă acestora problema de sănătate publică, ar trebui să fie cumva ajutată să stimuleze formarea de noi cadre medicale, pentru a avea de unde exporta, crede preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae. La fel de mare nevoie este şi de salarii mai mari, cu care statul să reţină medicii cu renume, dar şi asistentele medicale. România duce deja o lipsă de medici generalişti şi specialişti, care au luat calea străinătăţii pentru venituri mai consistente. De pildă, salariile medicilor neurologi din România sunt mai mici de aproape 18 ori decât cele ale aceloraşi specialişti din străinătate. Nu la fel de mari ca în Vest, dar sigur mai mari decât la stat, sunt salariile din medicina privată, singura barieră care mai stă între străinătate şi unii medici. Puţinele cadre medicale care se întorc în ţară îşi înfiinţează clinici private şi în niciun caz nu se mai întorc în sistemul de stat.
Cum mai puţin de 20% dintre români îşi permit să se trateze la privat, tot pacienţii şi statul pierd în această chestiune. Se mai întorc vreodată banii cheltuiţi de stat pentru educaţia medicilor? Toate semnele arată că nu. Mai mult decât atât, statul pierde din propria vină aceşti bani, pentru că lipsa de cadre medicale nu poate fi imputată nicicum celor care pleacă spre un trai mai bun. Se cunoaște această situaţie de cel puţin şapte ani, când vorbeam de numai câteva mii de emigrări, iar singura măsură concretă a fost luată anul trecut, prin aceste burse oferite rezidenţilor. Nu se ştie dacă aceşti bani îi vor convinge pe tinerii doctori să rămână aici. Un lucru este însă sigur: lipsa medicilor este o chestiune de siguranţă naţională, iar suprasolicitarea celor care au rămas este un adevărat pericol pentru pacienţi.
3,5 miliarde de lei a pierdut statul român în ultimii şase ani cu pregătirea medicilor care au plecat să lucreze în străinătate pentru salarii de zece ori mai mari
Ţările care primesc medici români își rezolvă problema, dar nu inițiază niciun program prin care cheltuielile statului român să fie recuperate.
(Sursa: capital.ro)
