„Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război“, a spus ieri Dan Şova, ministrul transporturilor, în cadrul summitului „Infrastructura naţională şi locală – soluţii pentru prezent şi viitor“, unde a prezentat planurile privind construcţia de autostrăzi în următorii ani.
El a adăugat că după ce anul trecut Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a scos la licitaţie construcţia a 247 de kilometri de autostrăzi, printre care tronsoanele Lugoj-Deva (trei loturi), Sebeş-Turda (patru loturi) sau Comarnic-Braşov, în 2014 instituţia se pregăteşte să lanseze licitaţii pentru alţi 375 de kilometri de autostrăzi, printre care Sibiu-Făgăraş, Nădlac-Arad (lot 2), Suplacu de Barcău-Borş sau Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş. Tot anul acesta, Şova speră ca CNADNR să desemneze investitorii privaţi care vor construi în concesiune autostrăzile Craiova-Piteşti (în iulie) şi centura de sud a Capitalei (în mai).
CNADNR va lansa de asemenea licitaţiile pentru studiile de fezabilitate a aproape 1.800 de kilometri de autostrăzi anul acesta. „De comun acord cu conducerea CNADNR, toate studiile de fezabilitate vor avea ca termen de realizare patru luni, în afară de Sibiu-Piteşti, unde perioada de realizare este de 12 luni“, a spus Şova.
El a adăugat că până în 2020 România va avea 2.440 de kilometri de autostrăzi, aproape 90% din acestea reţea urmând să fie gata mai devreme, în 2018, odată cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.
În prezent România are 645 de kilometri de autostrăzi, iar cea mai mare parte a acestora, circa 500 de kilometri, au fost deschişi circulaţiei după Revoluţie, la un ritm mediu de 20 de kilometri pe an, potrivit calculelor ZF. Cel mai bun an de după Revoluţie la capitolul inaugurări de autostrăzi a fost 2012, când CNADNR a deschis circulaţia pe circa 140 de kilometri noi de astfel de drumuri.
Cum va finanţa însă CNADNR construcţia a încă 1.800 de kilometri de autostrăzi până în 2020? Şova spune că pe lângă banii ce vor veni din fonduri europene, fie din exerciţiul financiar 2007-2013, fie din 2014-2020, statul va folosi de asemenea bani din acciza suplimentară la carburant, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie. Astfel, fondurile colectate din acciză în acest an pentru construcţia de autostrăzi sunt estimate la 2 miliarde lei (0,45 miliarde de euro), urmând ca din 2015 suma să crească la 2,4 miliarde lei (0,5 miliarde de euro) anual, a explicat ministrul transporturilor. Acciza ar urma să finanţeze construcţia a 697 de kilometri de autostrăzi pe rutele Suplacu de Barcău-Gilău, Târgu-Mureş-Târgu-Neamţ-Siret, Bucureşti-Giurgiu, Calafat-Craiova, respectiv Craiova-Alexandria.
Ministrul transporturilor a mai spus că CNADNR s-a confruntat cu o serie de „aventuri administrative“ în construcţia de autostrăzi. „Doamna directoare Renata Bendeac (director adjunct în cadrul CNADNR – n.red.) o să vă arate un studiu de caz despre ce înseamnă să realizezi un tronson de autostradă, când te întâlneşti cu cuibul de barză, cu peştera cu lilieci, când trebuie să treacă urşii, când un ministru semnează din greşeală Natura 2000 peste un tronson de autostradă gata licitat şi toate problemele. Poate le prezentaţi şi cum ne-am întâlnit cu un cimitir ilegal pe tronsonul de autostradă“, a spus Şova.
Construcţia de autostrăzi în România vine în contextul în care traficul a crescut de circa patru ori în ultimul sfert de secol. În prezent, România are 236 de vehicule la 1.000 de locuitori, iar 68% din trafic se realizează pe autostrăzi şi drumuri naţionale, restul de 32% fiind pe alte drumuri, potrivit datelor prezentate de Michael Stanciu, omul de afaceri care controlează compania de proiectare şi consultanţă Search Corporation.
(Sursa: zf.ro)
