Cântăreţii Loredana, Marcel Pavel, Aneta Stan şi Mihai „Mişu” Cernea au participat, marţi, la o conferinţă de presă privind drepturile artiştilor români, susţinută de Ştefan Gheorghiu, directorul general CREDIDAM, aceştia precizând că vor „să trăiască în normalitate” şi „fără piedici”, relatează Gândul.
Conferinţa de presă a avut loc în contextul în care, în ultima perioadă, mai mulţi artişti s-au declarat nemulţumiţi de modul în care le sunt repartizaţi banii cuveniţi din drepturile de autor, solicitând parlamentarilor anchetarea CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi) şi ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor).
„Am sesizat în ultima vreme dese ieşiri în presă, acuze la adresa CREDIDAM şi conflictul cred eu că este între două persoane private, Silviu Prigoană şi Ion Antonescu (administrator general al UNART, n.r.) , care şi-au propus să fie stăpânitorii acestei pieţe. De aici o relaţie conflictuală prin crearea unor entităţi aşa zis concurenţiale: ARAIEX (Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi, n. r) – Prigoană şi UNART (Uniunea Naţională a Artiştilor din România, n.r.) – Antonescu”, a spus Ştefan Gheorghiu.
Potrivit directorului general al CREDIDAM, prezenţa celor două organisme afectează piaţa. „Experienţa noastră, a anului 2012, cu cele 81 de procese duse împotriva fostei conduceri ORDA a creat o stabilitate pe piaţa normală, toţi utilizatorii care erau obişnuiţi să plătească şi să respecte legea au spus «staţi puţin, să vedem ce s-a întâmplat»: când era ARAIEX numit, când noi reuşeam să suspendăm în instanţă. (…) A fost o situaţie de blocaj total care, din fericire, a fost depăşită, dar asta implică consum inutil de resurse financiare, umane şi de timp. Nu în ultimul rând, au fost afectaţi artiştii, pentru că acest flux continuu al colectării şi repartizării de sume către artişti a fost blocat prin interpretări subiective”, a spus Ştefan Gheorghiu, menţionând că, în anul 2013, ARAIEX a colectat o sumă importantă de bani, din care a transferat către CREDIDAM 3.044 de lei. „Întârzierea preluării acestor sume cuvenite a dus automat la lipsa lor din sumele repartizate către artişti”, a completat directorul general CREDIDAM.
Întrebat de ce celelalte organisme trebuie să transfere bani către CREDIDAM, Ştefan Gheorghiu a explicat pentru MEDIAFAX: „Pe o anumită perioadă de timp, să zicem ARAIEX-ul a fost colector pe cablu, sursa cablu, atunci, din banii respectivi, obligatoriu trebuia să transfere, să zicem, 95% din suma aia trebuia transferată la CREDIDAM, pentru a fi repartizată membrilor CREDIDAM. Nu are calitatea ARAIEX-ul să dea bani la membrii UNART direct sau la membrii CREDIDAM. E chestie de mandat”.
Prezentă la conferinţa de presă, Loredana a precizat că artiştii au nevoie de aceşti bani din drepturile de autor, pentru că reprezintă o sursă de venit „cât de cât stabilă”.
„Trăim într-o lume în care discurile nu se mai vând, sunt mulţi artişti care nu merg în turnee şi nu au de unde să câştige decât din spectacole. Şi atunci singura sursă de venit cât de cât stabilă poate fi aceasta a drepturilor de autor şi de interpretare şi de asta nimeni nu e mulţumit, pentru că toţi ar vrea mai mulţi bani, normal. În condiţiile în care noi investim în producţie, în clipuri, în muzică, în show-uri şi, dacă se întâmplă blocaje de genul ăsta, se resimte în investiţia noastră viitoare şi în cariera viitoare”, a spus Loredana Groza.
Conform legii, organizaţiile care colectează drepturile artiştilor interpreţi au la dispoziţie două forme de gestiune colectivă: facultativă şi obligatorie. Gestiunea facultativă, destinată exclusiv membrilor organizaţiei, are umătoarele surse: TV – audiovizual ( înregistrări audio), radio – fonograme în scop comercial (cortine muzicale, jingle) şi cinema. Pe de altă parte, gestiunea obligatorie, destinată atât membrilor, cât şi nemembrilor, are următoarele surse: TV – fonograme (înregistrări sonore care însoţesc imaginea), radio – fonograme de comerţ (înregistrări sonore radiodifuzate), comunicare publică/ ambiental (restaurante, baruri, magazine, evenimente), internet şi cablu.
„În România avem gestiunea facultativă şi atunci fiecare asociaţie colectează pentru cine i-a dat mandat. Şi avem gestiunea colectivă obligatorie, în care un organism colectează şi pentru ceilalţi, pentru nemembri, pentru moştenitori, pentru toţi artiştii şi după aceea repartizează. Întrebarea este cum se repartizează între aceste trei asociaţii existente la ora actuală pe piaţă? În funcţie de ponderea pe piaţă. Cum identifici această pondere? Noi avem toate play-listele şi identificăm fiecare artist unde se regăseşte, îi calculăm suma cuvenită şi vedem – este membrul nostru, îi transferăm direct în cont, este membrul asociaţiei X, transferăm respectivei asociaţii”, a declarat Ştefan Gheorghiu pentru MEDIAFAX.
Întrebat dacă membrii CREDIDAM primesc banii în aceeaşi perioadă de timp cu cei care nu sunt membrii acestui organism, Ştefan Gheorghiu a precizat că Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi nu face discriminări.
„CREDIDAM nu a făcut niciodată discriminare între proprii membri şi membrii UNART sau ARAIEX. Totdeauna, în aceeaşi perioadă când s-a făcut repartiţia – legea ne obligă la şase luni să facem repartiţia -, s-au transferat banii şi către UNART şi către ARAIEX. Individual, artiştii nu şi-au primit drepturile pentru că respectivele asociaţii nu au capacitatea din acest pachet să identifice cât revine unuia şi altuia. Am avut situaţii în care un membru UNART avea de primit 15.000 de lei şi i s-a dat 500 de lei. Când a aflat care este suma pe care i-am transferat-o a renunţat la calitatea de membru UNART, pentru că şi-a dat seama că acea asociaţie nu are uneltele ca să decripteze din pachetul trimis cât i se cuvine fiecăruia”, a declarat Ştefan Gheorghiu.
Potrivit acestuia, CREDIDAM este singura organizaţie care şi-a îndeplinit obligaţiile de a colecta drepturile artiştilor prin ambele forme de gestiune colectivă. Celelalte organizaţii au încasat bani doar din surse obligatorii acordate prin decizii ale autorităţilor: ARAIEX – din cablu (de la 18.11.2011 până la 27.09.2013) şi copie privată (de la 24.05.2012 până la 31.07.2012), iar UNART – din copie privată (de la 1.08.2012, prin virament de la Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – UPFR).
Potrivit informaţiilor oferite de directorul general CREDIDAM la conferinţa de presă, încasările celor două organisme din gestiune facultativă au fost aproape inexistente: ARAIEX – 107 lei şi UNART – 0 lei.
Astfel, potrivit cifrelor prezentate de Ştefan Gheorghiu în conferinţă, în ceea ce priveşte totalul sumelor colectate în anul 2013, CREDIDAM a strâns 28.532.267 de lei (23.056.253 de lei din gestiune obligatorie şi 5.314.677 lei din gestiune facultativă), rezultatul financiar reprezentând un excedent de 1.440 de lei.
De asemenea, UNART a colectat în 2013 suma de 3.585.920 lei, însemnând gestiunea obligatorie (din copie privată, sumă primită de la UPFR+CREDIDAM+ARAIEX), înregistrându-se un deficit de 132.430 de lei.
Totodată, ARAIEX a colectat anul trecut suma de 9.708.066 lei (9.707.962 lei din gestiune obligatorie – din cablu şi copie privată, sumă primită de la UPFR+CREDIDAM+UNART) şi 104 lei din gestiune facultativă, rezultatul finaciar reprezentând un deficit de 693.317.
„Ce înseamnă acest deficit în cadrul organismelor de gestiune colectivă? Legea română a drepturilor de autor limitează dreptul de a cheltui la maximum 15%. Acest 15% însemnând toate cele trei asociaţii la un loc. A depăşi la sfârşitul unui an financiar această limită înseamnă practic a intra în banii titularilor, pentru că nu ai altă resursă financiară, alte intrări în afară de drepturile artiştilor interpreţi”, a spus Ştefan Gheorghiu, director general CREDIDAM.
„Noi nu avem o problemă de competiţie, avem o problemă de respectarea legii. Dacă ai terminat la sfârşitul unui an financiar pe deficit se cheamă deturnare de fonduri. Şi acest drum în două viteze, unii au voie să fie pe deficit, alţii nu au voie, nu cred că este propice unei normalităţi pe piaţă”, a completat Ştefan Gheorghiu.
De asemenea, Loredana a menţionat că se află la conferinţa de presă pentru a susţine breasla din care face parte şi pentru a lupta pentru drepturile care li se cuvin.
„Ne apărăm breasla. Suntem aici pentru toţi cei care nu sunt aici, sunt colegii noştri şi este dreptul nostru şi pentru asta ne luptăm. Şi pentru copiii noşti, pentru că, până la urmă, asta este averea noastră şi nu se poate măsura în case, ci în cântece şi în succesul care uneori poate fi mai mare sau mai puţin. Eşti pe val sau nu eşti pe val. Ţine de tine, de felul în care îţi gestionezi toate aceste lucruri şi cred că, până la urmă, cei 11.000 – 12.000 de artişti care sunt în aceeastă asociaţie merită să fie respectaţi, să-şi câştige drepturile pe care le merită şi să nu fie deturnări”, a spus Loredana.
Artiştii prezenţi la eveniment au precizat că îşi doresc să trăiască în normalitate, „fără piedici”.
„Am venit să sprijin acest organism care se numeşte CREDIDAM şi să spun doar atât: eu nu am o nemulţumire personală nici împotriva celorlalte organisme care s-au înfiinţat ulterior acestui organism CREDIDAM, nici să intru într-un război al nu ştiu cui, n-am nicio legătură, doar că trebuie să respectăm un organism care este bine întemeiat, instituţionalizat deja şi apără şi colectează drepturile interpreţilor din România, a 12.000 de artişti”, a spus Marcel Pavel reprezentanţilor presei la finalul conferinţei, mai spune sursa citată.
„Eu sunt unul dintre artiştii care nu îmi iau foarte mulţi bani de la CREDIDAM, nu ştiu dacă mă aflu printre primii o sută, dar măcar sunt mulţumit de faptul că s-a înfiinţat un organism care răspunde de acest lucru şi funcţionează bine”, a completat cântăreţul.
CREDIDAM are 11.437 de membri, UNART are 315 membri şi ARAIEX are 899 membri.
Constituit în 1996 ca asociaţie non-profit, CREDIDAM reprezintă interesele artiştilor interpreţi români şi străini. Obiectul activităţii CREDIDAM este colectarea şi repartizarea banilor cuveniţi acestora, proveniţi din difuzarea înregistrărilor comerciale pe teritoriul României de catre posturile de radio, TV, cablu, cinematografice, în restaurante, hoteluri, discoteci etc.
Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX) este un organism de gestiune colectivă pentru drepturile conexe drepturilor de autor. Potrivit site-ului oficial, prin intermediul ARAIEX se doreşte ca toţi artiştii (muzicieni, actori, dansatori, balerini etc.) şi prezentatorii TV să beneficieze de o evaluare corectă a muncii lor.
Uniunea Naţională a Artiştilor din România (UNART) are ca principal obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor conexe aparţinând artiştilor interpreţi sau executanţi. La înfiinţare, UNART a avut 30 de membri fondatori, se arată pe site-ul orda.ro.
(Sursa: gandul.info)
