Credincioşii ortodocşi pot petrece un sejur de Paşte la mănăstirile întinse pe raza judeţului Iaşi. Majoritatea acestora dispun de unităţi de cazare pentru pelerini.
Una dintre cele mai frumoase proprietăţi din administrarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei este Castelul Sturdza din localitatea Miclăuşeni, acolo unde se găseşte şi o mănăstire de maici.
Stilul eclectic, dominat de neogotic, este la fel de puternic ca în epoca în care a fost construit de George Sturdza. Castelul a fost ridicat între anii 1880 şi 1904.
Aici se organizau cavalcade şi turniruri, până când frontul celui de-al Doilea Război Mondial a ajuns în Moldova. Lespezile de marmură din cimitirul familiei, amplasat lângă biserica domeniului, precum şi cele din muzeul amenajat într-o sală exterioară amintesc de prinţi şi prinţese din vremurile apuse.
În anii 2000, oficialii Mitropoliei au început restaurarea domeniului, care oferă acum un decor feeric. Castelul de la Miclăuşeni este situat la 65 de kilometri de municipiul Iaşi. Intrarea pe domeniul castelului se face pe lângă intersecţia drumului european 583 cu şoseaua care duce în localitatea Butea.
O noapte la Castelul Miclăuşeni, în Casa Macrina, cu mic dejun inclus, costă 90 de lei într-o cameră single şi 140 de lei într-o cameră dublă. Pentru grupuri mai mari se pot negocia reduceri de preţ. Detalii pe http://miclauseni.ro sau la telefon 0728.880.575.
Un alt locaş de cult din judeţul Iaşi, care suscită interesul credincioşilor an de an este Mănăstirea Hadâmbu, acolo unde se găseşte o icoană făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.
Mănăstirea Hadâmbu, aflată la o distanţă de 30 de kilometri faţă de Iaşi, în satul Mogoşeşti, este un complex monastic fortificat, defensiv, construit pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Această este o mănăstire de călugări.
Specialiştii au relevat faptul că Mănăstirea Hadâmbu, aşa cum a fost construită, începând cu anul 1659, este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. Ca biserică, de mici dimensiuni, prezintă un plan mixt, caracterizindu-se prin diferite amenajări defensive, proprii şi incintei de plan rectangular, prevazută la colţuri cu turnuri circulare, specifice construcţiilor cu funcţii de apărare.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul pictată în anul 1938 de către preotul romaşcan Octavian Zmau şi donată de stareţul Iov Mazilu, a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii şi este cunoscută de către credincioşii care vin la mănăstire, ca fiind făcătoare de minuni. Acest fapt se datorează mirului care izvorăşte din icoană săptămânal.
Mănăstirea are peste 300 de locuri de cazare. Pentru informaţii suplimentare se poate suna la numărul 0232.22.87.60.
La Mănăstirea Dobrovăţ se ajunge de la Poieni după un drum cu maşina de încă câteva minute. Singura ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare rămasă intactă în judeţul Iaşi, mănăstirea a fost construită între anii 1503-1504. Istoria lăcaşului stă scrisă în piatră la intrarea în biserică: „Binecredinciosul Domn, Io Ştefan Voievod, din mila Lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod a zidit această casă întru numele «Pogorârii Sfântului Duh» care s-a şi început a se zidi în anul 7011 (1503), luna aprilie, ziua 27, şi s-a sfârşit în anul 7012 (1504)…”.
Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, locaşul de la Dobrovăţ a trecut prin momente dificile. Între 1865 şi 1900 ctitoria lui Ştefan cel Mare a fost folosită ca penitenciar. Apoi a fost părăsită vreme de cinci ani, iar în 1905 a devenit orfelinat de fete. Un element aparte în stilul Mănăstirii Dobrovăţ este intercalarea între pronaos şi altar a unei încăperi înguste, cu funcţie de gropniţă, despre care se spune că este cea mai veche din întreaga arhitectură bisericească din Moldova.
În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul Nicolae Racoviţă a construit începând din anul 1663 o clădire masivă cu pivniţe mari, căreia i s-a adăugat ulterior un etaj. Clădirea a fost folosită de călugări până în 1863.
Adevărata comoară a mănăstirii o reprezintă pictura originală, realizată încă de pe vremea domniei lui Petru Rareş, prin anul 1529. Pentru că autorul ei este necunoscut, cercetătorii l-au denumit „maestrul anonim de la Dobrovăţ.”
Satul Dobrovăţ se află la 13 kilometri de Şoseaua Naţională Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi (DN 24) şi la 25 de kilometri distanţă de Iaşi. Accesul spre cabana Direcţiei Silvice se face pe un drum forestier.
La Mănăstirea Dobrovăţ se pot face rezervări cu două-trei zile înainte, în cazul grupurilor mai mari de zece persoane. Cazarea şi masa sunt gratuite, vizitatorii bucurându-se de aceleaşi bucate ca şi călugării de aici. La cabana Dobrovăţ, rezervările se fac prin Direcţia Silvică Iaşi.
În zona Dobrovăţ se pot practica sporturi extreme, curse off-road şi partide de vânătoare. La cerere, angajaţii Ocolului Silvic organizează drumeţii în pădure, la punctele de observaţie sau la locurile unde se hrănesc animalele.
Mai multe detalii găsiţi pe site-ul http://pensiuni.dobrovat.helloromania.eu/Cazare/.
În oraşul Iaşi, cea mai frumoasă mănăstire, proaspăt restaurată, este Golia, situată în plin centrul oraşului, proaspăt restaurată atât în exterior, cât şi la nivelul picturii murale, cu fonduri europene de peste 7 milioane de euro Credincioşii din alte oraşe pot găsi cazare la hotelurile din jurul lăcaşului de cult, la tarife situate în jurul a 150 de lei/noapte – camera single.
Una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Iaşiului, pentru care credincioşii creştin-ortodocşi pot opta în noaptea de Înviere, este Cetăţuia, ridicată pe una dintre cele mai înalte coline ale oraşului şi care domină prin arhitectura impresionantă.
(Sursa: adevarul.ro)
