Profesorii de la Liceul ”Lucian Blaga” din Tiraspol le urează românilor „Paşte Fericit!” şi îi îndeamnă să nu-i uite pe cei mai trişti ca ei. Cu toate că trăiesc vremuri tulburi şi sunt îngrijoraţi pentru soarta lor de mâine, românii din Transnistria încearcă să păstreze tradiţiile româneşti în orice împrejurare. Elevii şi profesorii de peste Prut au povestit, pentru gândul, cum are loc Paştele în Transnistria.
„Noi, profesorii din stânga Nistrului, le adresăm la toţi românii din ţară şi românilor de pretutindeni urări de bine, cu multă sănătate. Să întâmpine Paştele fericiţi, dar să nu uite de cei mai trişti ca ei. Şi să dea Domnul ca Paştele 2014 să le aducă numai bucurii şi fericire tuturor românilor din ţară”, transmite Ion Iovcev, directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol, românilor din stânga Nistrului.
În Tiraspol, românii respectă aceleaşi tradiţii ca în România. Vopsesc ouă, gătesc cozonac şi fac pască. La biserică nu merg foarte mult, pentru că în Tiraspol nu există lăcaşuri de cult unde slujba să se ţină în limba română. Cu toate acestea, sărbătoarea Paştelui nu diferă prea mult de tradiţia românească.
„Sfintele Sărbători de Paşti sunt aşteptate de noi aşa cum sunt aşteptate de toţi creştinii ortodocşi. Românii din Transnistria sărbătoresc Paştele la fel ca şi românii din România. Gospodinele coc cozonaci şi pască. Pasca se coace cu brânză, cozonacii după diferite reţete”, dezvăluie Raisa Pădurean, directorul adjunct de la Liceul ”Lucian Blaga” din Tiraspol, cum decurge Paştele în Transnistria.
După ce unii dintre ei merg la Slujba de Înviere, românii din Tiraspol întind masa de sărbătoare. Pentru copii există o tradiţie, care îi va ajuta să rămână sănătoşi tot anul, spun românii din Transnistria.
Tradiţia oului roşu şi oului alb
„Copiii înainte de a se aşeza la masă se spală pe obraji, luând apă dintr-un vas special, unde se pun două ouă, unul de culoare albă şi altul de culoare roşie. Oul roşu simbolizează sănătate, iar oul alb puritate, curăţenie sufletească. Părinţii, bunicii aruncă bani în vasul cu apă, ceea ce însemnă că le doresc celor mici bogaţie şi avuţie”, spune Raisa Pădurean.
În Transnistria, meniul de Paşte cuprinde, pe lângă bucatele tradiţionale, şi răcituri de cocoş. „La noi se face şi piftie de Paşte, dar din carne de cocoş, iar în mijloc punem ouă”, mai spune Raisa Pădurean. De pe masa de Paşte nu lipsesc nici ruladele şi cozonacii cu dulceaţă de trandafiri.
Iepuraşul nu vine la Tiraspol, pentru că nu există această tradiţie. „Dar noi facem cadouri copiilor, nepoţilor”, arată directoarea de la „Lucian Blaga”. În schimb, unele dintre datinile de la strămoşi se păstrează şi astăzi. ”La noi se păstrează tradiţia ca în ziua de Paşte să se cânte numai cântece pascale”, adaugă Raisa Pădurean.
Elev din Tiraspol: „Mama e un bucătar foarte bun”
Elevii de la Liceul „Lucian Blaga” le urează şi ei „Paşte Fericit!” românilor. „În fiecare an, mama găteşte bucatele cu multă bucurie, şi noi, cei de acasă aşteptăm cu nerăbdare, pentru că ea este un bucătar foarte bun. Tradiţional, pe masa de sărbătoare avem: piftia, pârjoalele, cozonaci, ouă roşii, pască, sarmale, salate”, mărturiseşte Ion Iova, elev în clasa a XII-a la Tiraspol, dar care locuieşte într-un sat situat la câţiva kilometri de Tiraspol.
Se aprinde focul la marginea satului
Băiatul spune că bucatele se pregătesc până sâmbătă seara. Excepţie fac ouăle, pe care toţi membrii familiei le vopsesc în roşu cu doar cu câteva ore înainte de Înviere. Una dintre tradiţiile ale cărei origine nu o mai ştie nimeni este aprinderea unui foc la marginea satului.
„O tradiţie care se respectă mai la Nordul Transnistriei este arderea anvelopelor de automobile la marginea satului. Care este originea acestei tradiţii majoritatea, ca şi mine, nu ştie, însă”, mai arată Ion Iova.
Pentru colegul lui, Kolea Romanov, elev tot în clasa a XII-a, Sărbătoarea Paştelui înseamnă reunirea familiei. Chiar dacă slujbele se ţin în limba rusă, Kolea merge puţin şi la biserică.
„La biserică merge aproape toată familia, pentru a asista cât de puţin la slujba de Înviere. Un moment foarte emoţionant pentru mine, în timpul slujbei, este înconjuratul bisericii de 3 ori, apoi aducerea marii veşti, şi strigătul îmbucurător al preotului: ”Hristos a înviat!”, dar şi răspunsul mulţimii: ”Adevărat a înviat!”, mărturiseşte Kolea Romanov.
Şi în familia lui Kolea se păstrează tradiţia oului alb şi roşu.„ În dimineaţa de Paşti, fiecare membru al familiei îşi spală mâinile şi faţa cu apă în care sunt 2 ouă, unul roşu şi altul alb şi o monedă de argint, pentru a fi sănătoşi şi tari pe tot parcursul anului”, afirmă băiatul.
Românii din Tiraspol au avut zilele trecute emoţii mari după ce au primit vestea că Parlamentul din Transnistria a cerut oficial alipirea la Rusia. Ei au spus, într-o intervenţie pentru gândul, că în Transnistria „sunt condiţii foarte dure”. Prezent două zile la Bucureşti, directorul Liceului „Lucian Blaga”, Ion Iovcev, a spus că pe lângă sprijinul moral, românii ar trebui să-i sprijine şi financiar pe fraţii lor de peste Prut. „Am spus că bine ar fi să fie ajutate cele opt şcoli în l
imba română din Transnistria, nu numai moral, dar şi financiar, pentru că situaţia noastră este destul de complicată”, a declarat Ion Iovcev.
Nu e prima dată când românii din Transnistria cer ajutorul României. În luna martie, Gândul publica un apel emoţionant al românilor din Transnistria către România. Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a redactat o SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA în numele elevilor, profesorilor şi părinţilor, scrisoare în care vorbea despre presiunile la care sunt supuşi românii din stânga Nistrului. „Lupta este inegală, de aceea avem nevoie de ajutorul românilor din ţară, avem nevoie să fim auziţi de însăşi Ţara! Sângele apă nu se face! Fiţi alături de noi!”, era apelul românilor din Tiraspol.
(Sursa: gandul.info)
