Politica locală, la fel ca aceea de rang înalt, este plină de acte de trădare şi de trădători. Principiile şi loialitatea sunt simplă demagogie în momentul în care omul politic simte că poate adăuga ceva la agoniseala proprie. Iaşul ultimilor ani este plin de exemple de astfel de blaturi care au decredibilizat clasa politică.
Dincolo de rezultatele mai mult sau mai puţin aşteptate, alegerile europarlamentare au readus pe tapet ideea „blaturilor” din politică. Încă de duminică seara, Mihai Răzvan Ungureanu a susţinut la un post de televiziune că trebuie „ridicat capacul” de pe blaturile făcute în teritoriu de partidele politice. La două zile, liderul PDL Iaşi, a reiterat subiectul, vorbind despre membrii cu afiliere pesedistă din organizaţia pe care o conduce.
Mănâncă pesedistul cât patru?
Înţelegerile între partide pentru obţinerea unor anumite scoruri electorale sunt intuite, uneori chiar bănuite, dar niciodată confirmate. Acuza lui Ungureanu la adresa blaturilor politice este susţinută de reprezentantul său la Iaşi. „Primul care îmi vine acum în minte este legat de fosta conducere a PDL Iaşi. Ca viceprimar, pozează încă în membru PDL. Practic, conducerea unui partid de opoziţie lucra pentru un alt partid, pentru PSD. Ce vreţi mai clar de atât? Duminică, la alegeri, reprezentanţii PSD duceau câte 4 pungi cu mâncare în unele secţii de vot, deşi aveau un singur reprezentant. Li s-au dat şi membrilor PP-DD, şi altora, nu-i mai amintesc acum. Dar pot să mă întreb dacă nu cumva PSD avea, practic, 4 reprezentanţi în secţii”, spune Dragomir Tomaşeschi, preşedinte Forţa Civică Iaşi.
Deseori, politicienii una arată oamenilor şi alta complotează în spatele lor
Simirad nu umblă la cutiuţă
Dacă în alte regiuni ale ţării a existat o alternanţă stânga-dreapta în administraţia locală, Iaşul este condus de PSD parcă dintotdeauna. Unul dintre cei direct implicaţi în administraţie, care la un moment dat şi-a făcut propriul partid, apoi a fost membru PSD, după care l-a susţinut pe preşedintele Traian Băsescu, este Constantin Simirad. Acesta susţine însă că nu ştie mai nimic despre existenţa blaturilor politice la Iaşi. „Eu m-am retras din viaţa publică şi nici nu vreau să reapar abordând acest subiect. Vă asigur că sunteţi mai informaţi decât mine şi nu veţi suferi foarte mult dacă nu deschid eu cutiuţa cu secrete”, a susţinut Simirad.
Cârlan nu ştie, Agrigoroaei n-a auzit
Un alt personaj politic ieşean este Dan Cârlan. Fost lider al PDL, Cârlan a ajuns coordonator de campanie şi apoi secretar de stat sub mandat PSD. Nici Dan Cârlan nu a auzit de blaturi politice şi, mai ales, electorale. „Eu nu mai sunt un actor politic important, aşa că nu vreau să-mi dau cu părerea”, afirmă el.
Cârlan a fost acuzat că în 2008 a „tras” pentru alegerea ca primar a lui Gheorghe Nichita, în al cărui partid „a aterizat” până la urmă, în 2012.
Nici la UNPR nu s-a auzit de blaturi, senatorul Ionel Agrigoroaei spunând că nici nu bănuieşte existenţa lor. „Eu am fost implicat în foarte multe activităţi externe, aşa că nu ştiu nimic. Nu ştiu şi, dacă nu ştiu, aş face afirmaţii gratuite”, susţine ieşeanul, el însuşi acuzat că pe vremea când era consilier local PDL vota cu PSD pe anumite proiecte.
Toată lumea e cu toată lumea
Traseul liderilor din politica ieşeană este unul fascinant, dincolo de traseism. Astfel, primarul Gheorghe Nichita a fost membru marcant al PD, înainte de a se înrola în PSD şi a deveni vicepreşedinte naţional al acestui partid. Viceprimarul Gabriel Surdu a fost în PSD, a trecut la PDL, unde a devenit lider de filială, pentru ca acum să fie acuzat de partizanat cu PSD.
Senatorul Dumitru Oprea, actualul şef al PDL, a fost lider PNL, a format PLD, formaţiune care a fuzionat cu PD. Senatorul Mihaela Popa a condus organizaţia PDL, după care s-a înscris în PNL. Deputatul Petru Movilă a fost şef al organizaţiei judeţene PDL, dar s-a înscris în Mişcarea Populară.
Unul dintre numele cele mai vehiculate în materie de blaturi este cel al lui Dan Cârlan
Analist: „Sunt greu de demonstrat”
Analistul ieşean Lucian Dîrdală confirmă doar parţial spusele politicienilor. „Senzaţia mea este că da, dar nu pot argumenta, nu am datele necesare. Dacă este vorba despre ceea ce se întâmplă în secţiile de votare, atunci putem vorbi despre blaturi, dar la nivel minor. Nu pot confirma existenţa blaturilor între partide, de exemplu, pentru că nu am date. Bănuieli, senzaţii, există. De exemplu, faptul că unii primari liberali au mers în această campanie cu PSD”, a explicat Dîrdală.
De altfel, fostul vicepreşedinte liberal al CJ, Victor Chirilă, a apărut în fotografiile de grup postate după alegeri alături de Gheorghe Nichita şi de staff-ul PSD. Chirilă este şi preşedinte al Ligii Alegerilor Locali, iar surse din zona politică susţin că se va înscrie, alături de alţi primari, în PSD.
Agrigoroaei, „iepurele” lui Surdu
Spaţiul public ieşean a consemnat, de-a lungul timpului, multe episoade în care s-a presupus un „blat”. Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demolat şi cu votul senatoarei Mihaela Popa, cea care conducea în acel moment organizaţia judeţeană a PDL. Mihaela Popa negociase cu Relu Fenechiu înscrierea în PNL. Tot despre blat s-a vorbit şi când biroul parlamentar al lui Petru Movilă a fost închis de Primărie, deputatul acuzând un blat între Gabriel Surdu şi Gheorghe Nichita.
Inclusiv desemnarea candidaţilor la alegerile parlamentare ar fi fost făcută prin blat. Cel mai răsunător caz a fost cel de pe colegiul câştigat de Ionel Agrigoroaei. Fost coleg cu Gabriel Surdu în PSD, Agrigoroaei s-a înscris şi el în PDL, dar a trecut apoi la PP-DD. A candidat împotriva lui Surdu pe colegiul Răducăneni, fiind considerat „iepurele” care urma să-i aducă lui Gabriel Surdu mandatul de senator.
La redistribuire însă, Agrigoroaei a intrat în Parlament de pe locul al III-lea, în timp ce Gabriel Surdu a ratat mandatul. Ulterior, senatorul s-a înscris în UNPR
Legea e special croită
Desemnarea „strategică” a unor candidaţi a fost acuzată şi la nivel naţional. Adrian Papahagi a pierdut mandatul în detrimentul lui Vasile Blaga, în urma redistribuirilor. Sociologul Mircea Kivu atrăgea atenţia încă din 2008 că sistemul permite aranjamente la nivelul colegiilor. „Este vorba de trasarea deliberată a graniţelor dintre colegii, astfel încât să fie favorizat un anumit partid.
Astfel, de exemplu, dacă ai de împărţit în trei colegii egale un judeţ în care partidul A are 60% din votanţi şi partidul B 40%, procedezi astfel: desenezi colegiul I astfel încât să conţină 90% votanţi pentru A, iar în celelalte două colegii faci astfel încât partidul B să deţină 55%. În felul acesta, partidul B obţine două mandate (67%) iar partidul A, deşi majoritar ca număr de votanţi, rămâne cu unul singur”, explica Kivu.
Blaturile politice, mai frecvente decât cele elec
torale
La nivel local, o altă dezvăluire a unui blat politic i-a aparţinut consilierului judeţean PDL, Liviu Bulgaru. Acesta a susţinut că a primit ordin, pe linie de partid, să voteze cu PSD în Consiliul Judeţean. Din nou, era arătat cu degetul fostul preşedinte al PDL, Gabriel Surdu. Şi în Consiliul Local s-au bănuit blaturi, deoarece mult timp singura opoziţie la PSD era făcută de consilierul PP-DD, Vlad Nedelcu. La filiala partidului lui Dan Diaconescu, situaţia era ca la circ: trei consilieri trăgeau hăis-cea la momentul votului, scandalul lăsându-se, la un moment dat, cu pumni. Se pare că unul dintre pepedişti ar fi fost îngăduitor cu majoritatea deoarece avea ceva interese în domeniul autorizaţiilor eliberate de Primărie.
Şi dreapta, şi stânga se confruntă cu neîncrederea electoratului după anii de criză
Comparaţie 2012-2014, pentru municipiul Iaşi: PSD pierde, Forţa Civică câştigă
Miza celor aproape 300.000 de persoane cu drept de vot din municipiul Iaşi este imensă pentru toate partidele şi alianţele politice. 7EST a realizat o comparaţie privind rezultatele înregistrate aici la ultimele trei scrutinuri, concluziile fiind surprinzătoare.
Prima menţiune, obligatorie, este că spre deosebire de alegerile locale din iunie 2012 şi cele parlamentare din decembrie acelaşi an, numărul persoanelor care au votat în mai 2014 a fost mai mic: circa 30%, faţă de aproape 40%. Asta ar însemna un minus de aproape 30.000 de voturi care ar fi trebuit să revină tuturor partidelor.
USL/PSD/PNL.
Fosta alianţă Ponta-Antonescu a adunat în municipiu 67.251 voturi în iunie 2012 şi puţin peste 64.000 în decembrie 2012 (au fost adunate sufragiile la toate colegiile din oraş pentru Camera Deputaţilor, faţă de Senat diferenţa fiind minoră). În mai 2014, alianţa PSD-UNPR-PC a întrunit doar 27.485 de voturi, iar PNL 6.175 de voturi. Teoretic, dacă ar fi candidat din nou împreună sub sigla USL, PNL şi PSD ar fi avut 50% din procentul din 2012, în condiţiile unei participări mai scăzute doar cu 10%.
PDL. În iunie 2012, partidul a avut ceva mai mult de 17.000 de voturi, iar în iarnă, în alianţa ARD, alături de Forţa Civică şi PNŢCD – aproape 14.000 de voturi. Mai 2014 a adus o scădere puternică: 4.900 de voturi.
Forţa Civică. Se pare că multe dintre sufragiile din iarna lui 2012, din ARD Iaşi, au fost ale formaţiunii conduse de Mihai Răzvan Ungureanu, de vreme ce acum Forţa Civică a adunat 11.873 de voturi.
PP-DD. Traseu montagne russe: 11.559 în iunie 2012, 14.226 în decembrie 2012 şi 2.359 în mai 2014.
PMP. Partidul năşit de preşedintele Băsescu nu a participat la scrutinurile din 2012, iar acum a avut ceva mai mult de 5.500 de voturi, cel mai probabil parte luate de la PDL, aşa cum a făcut Forţa Civică.
