Sistemul ridicării maşinilor de pe străzi nu a finanţat până acum construirea niciunui loc de parcare. Majoritatea sumelor din ridicările de maşini merg în salariile celor de la Servicii Publice, iar o treime ajung la firmele cu „autoplatforme”. Lucrurile ar trebui să stea ca în Sănătate, unde, din sumele contribuabililor, o parte merg la prevenţie. În 2013, suma încasată din ridicatul maşinilor şi repartizată pentru locuri unde să parcheze ieşenii este zero.
Cel mai des întâlnit indicator rutier de pe străzile ieşene este cel privind „oprirea interzisă”, însoţit de un semn adiţional care avertizează asupra riscului de ridicare a maşinilor. Iaşul s-a transformat, treptat, în oraşul în care la instituţiile publice nu te poţi deplasa decât pe jos. Din suma de 2,1 milioane de lei încasată anul trecut din ridicatul maşinilor de instituţia subordonată municipalităţii, mai mult de jumătate s-au dus în salarii şi niciun leu în amenajarea de parcări.
Afacere de 2 milioane de lei
Într-un oraş în care sunt înregistrate circa 100.000 de maşini şi puţin peste 20.000 de locuri de parcare, ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar este una dintre cele mai rentabile afaceri. Sumele plătite de proprietari pentru recuperarea autoturismelor se ridică anual la câteva milioane de lei, iar grosul banilor revine Servicii Publice SA, instituţie din subordinea municipalităţii. „În anul 2013 s-a încasat pentru cele 4.920 de maşini ridicate suma de 2,1 milioane lei (inclusiv TVA). La ridicarea celor 4.920 de maşini au participat 3 firme private cu câte două echipe fiecare (3 platforme cu macara şi 3 autoplatforme, rezultând 6 echipe), şi S.C. S.P. S.A. cu o echipă (o autoplatformă). Firmele private au primit în anul 2013 suma de 714.584 lei (inclusiv TVA)”, a transmis Luminiţa Sălceanu, şefa de la Servicii Publice.
O firmă care acţiona pe piaţa ridicărilor de maşini din Iaşi, dar a pierdut contractul cu Servicii Publice, a fost Trangyw
28.000 de maşini intră în Iaşi zilnic
Oraşul este sufocat de autoturisme, iar operaţiunile de ridicare se pot realiza în orice punct al său. Pe lângă cele aproximativ 100.000 de maşini înregistrate în judeţ trebuie numărate şi autoturismele studenţilor din alte oraşe sau cele ale persoanelor aflate în tranzit. Relevante în acest sens sunt monitorizările de trafic făcute de CNADNR la două intrări în Iaşi. „În 2010, la Valea Lupului se înregistrau 23.647 maşini pe zi. Aplicând anumiţi algoritmi, acum reiese un trafic de 28.713 autoturisme pe zi. Următoarea monitorizare se va face anul următor. La ieşirea spre Vaslui erau 6.489 maşini, acum sunt 7.886 maşini pe zi”, explică Ovidiu Laicu, directorul DRDP Iaşi.
Instituţii fără parcare
O observaţie empirică arată că oraşul se transformă într-unul în care deplasarea la instituţiile publice se poate face doar pe jos. La Primărie sau la Finanţele Locale nu sunt locuri de parcare, nici la Direcţia Agricolă. Sediile principalelor partide politice sunt în aceeaşi clădire, de pe Bd. Ştefan cel Mare, şi sunt lipsite de locuri de parcare. Prefectura şi Consiliul Judeţean împart câteva zeci de locuri de parcare, insuficiente în cazul în care toţi primarii din judeţ s-ar hotărî să vină în aceeaşi zi la Iaşi. Nici la Universitatea „Cuza” situaţia nu-i roză, la fel ca şi la celelalte instituţii publice din zonă. De altfel, echipele de ridicat maşini acţionează cu precădere în zona Toma Cozma – Lascăr Catargi.
Zona Lascăr Catargi-Ibrăileanu e teritoriul predilect al firmelor de „ridicări”. În zonă nu există parcări, se încurajează mersul pe jos
Cota parte pentru „ridicători”
Ridicarea unui autoturism este „taxată” cu 430 de lei, la care se adaugă câte 120 de lei pentru fiecare zi de staţionare. Pentru primele 24 de ore nu se plătesc penalităţi, a explicat Luminiţa Sălceanu, şefa de la Servicii Publice. Din aceşti bani, o parte se virează firmelor care au ridicat maşina, respectiv o sumă cuprinsă între 90 şi 150 de lei. Ca medie, anul trecut fiecare maşină ridicată l-a costat pe proprietar suma de 441 lei.
Conducerea Servicii Publice SA susţine că banii încasaţi anul trecut, de 1,4 milioane lei, au fost folosiţi cu precădere pentru plata salariilor şi nu pentru realizarea de parcări suplimentare. „Diferenţa de 1.456.485 (inclusiv TVA) lei a acoperit cheltuielile cu: echipa de ridicări a S.C. S.P. S.A., personalul muncitor pentru toate cele 6 echipe ale firmelor private (firmele private participă doar cu mijlocul de ridicare şi transport), personalul care asigură dispeceratul, paza, operaţiunile contabile ce derivă din această activitate (facturare, încasare, evidenţe fiscale, raportări, etc), aparatura necesară pentru derularea acestei activităţi: aparate foto, mijloc de transport pus la dispoziţia poliţiei şi personalului ce identifică maşinile parcate neregulamentar”, a arătat Luminița Sălceanu.
Afacere cu amortizare facilă
Potrivit ofertelor de pe piaţă, o platformă similară cu cele folosite de firmele ieşene de ridicare a maşinilor se vinde la preţuri care pornesc de la 7-8.000 de euro, în funcţie de vechime şi de dotări. Afacerea ridicării de maşini a generat încasări de 3,2 milioane de lei în perioada 2010-2012, când au fost ridicate aproape 8.500 de maşini.
Trei crai de la răsărit
Firmele care ridică maşini în Iaşi sunt CSR Transport SRL, Hornar SRL şi Floritrans SRL. Floritrans Impex SRL ridică maşini încă din 2008, de când administraţia locală a decis să apeleze la firme private pentru ridicarea maşinilor. Administratorul firmei este Florin Gheorghică, care încasează 90 de lei pentru fiecare maşină ridicată şi se plânge încă din 2008 că merge în pierdere, dar reînnoieşte anual contractul.
La Hornar SRL este administrator Virgil Grierosu, însă la numărul său de telefon răspunde o persoană care a refuzat să ofere detalii despre activitatea firmei. În fine, CSR Transport SRL a fost înfiinţată în august 2013, cu puţin înainte de a câştiga licitaţia organizată de Primărie.
