Controversatelor „referendumuri” din estul Ucrainei le lipseşte credibilitatea. Dar ele ar putea declanşa o reacţie în lanţ, avertizează Bernd Johann.
Dacă ar fi după forţele pro-ruse din estul Ucrainei, frontierele în Europa ar trebui să fie retrasate, odată cu anexarea Crimeei la Rusia. În Doneţk şi Lugansk iau naştere noi formaţiuni statale. Cele două regiuni urmează a deveni „Republici Populare”, independente. În realitate, ele vor fi orientate spre Rusia. Căci atât politic cât şi economic, vor fi dependente de sprijinul Kremlinului.
Prin plebiscit, Doneţk şi Lugansk urmează a se separa de Ucraina. Şi aceasta în pofida protestelor internaţionale. Aşa-numitele referendumuri au încălcat prevederile Constituţiei ucrainene. Organizatorii lor nu sunt şi n-au fost altceva decât nişte separatişti, nealeşi de nimeni, care au ocupat clădiri administrative şi sedii ale Poliţiei cu forţa armelor. Fie şi numai din acest motiv, „referendumurile” nu sunt credibile şi nu au nicio legitimitate democratică.
Democraţia mimată
Observatori internaţionali n-au avut cum supraveghea desfăşurarea plebiscitelor, aşa încât rezultatele nu pot fi controlate. Nimeni nu ştie precis câţi oameni s-au prezentat cu adevărat la urne. Voturile puteau fi falsificate, unele persoane ar fi putut vota de mai multe ori. Se bănuieşte că o bună parte din electorat a rămas acasă, de frică. De aceea, comunitatea internaţională nu are cum şi nu va recunoaşte aceste referendumuri de formă. Ceea ce nu-i va opri pe separatişti. O recunoaştere internaţională a plebiscitelor nici nu-i interesează. Ele reprezintă o manevră populistă. Separatiştii nu fac altceva decât să mimeze democraţia, justificânu-şi acţiunile prin „voinţa poporului”. Şi mai vor ceva separatiştii: să declanşeze o reacţie în lanţ. Pentru că speră ca şi alte regiuni din estul şi sudul Ucrainei să le urmeze exemplul şi să organizeze asemenea „referendumuri”.
„Noua Rusie” s-ar putea întinde până la graniţele UE
Strategia ne aminteşte de teoria dominoului din vremea conflcitului Est-Vest. Cu ajutorul ideologiei şi propagandei se urmărea ca statele învecinate să cadă ca nişte piese de domino, în braţele Rusiei. Un astfel de scenariu e posibil în unele regiuni ale Ucrainei. Separatiştii vor ca după modelul regiunilor Doneţk şi Lugansk, să ia naştere şi alte „Republici Populare”. Aceste piese de domino ar putea alcătui, mai târziu, aşa-numita „Nouă Rusie” (Novorossiaya), despre care se vorbeşte nu doar la Doneţk şi Lugansk, ci mai ales la Moscova.
Termenul îl foloseşte şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Ţinutul s-ar putea întinde din estul Ucrainei, cuprinzând pensinsula Crimeea şi Odesa, până în Republica Moldova şi la graniţa cu România, deci până la frontiera cu UE. Crimeea a fost deja anexată de Rusia, Doneţk şi Lugansk ar putea urma, chiar dacă Moscova nu recunoaşte c-ar avea astfel de intenţii. Aceste regiuni sunt piesele de domino ale Kremlinului pe drumul său spre Noua Rusie.
(Sursa: dw.de)
