Abia ce se crease o nouă breaslă şi e deja pe cale de dispariţie. Sute de birouri de mediere îşi pun lacătul pe uşă, primind o lovitură crâncenă din partea Curţii Constituţionale. Medierea nu mai este obligatorie, astfel că avocaţii scapă de concurenţă. „Nu se putea ca un inginer silvic să-mi ia pâinea de la gură”, sintetizează, sarcastic, situaţia un avocat din Iaşi.
Timp de mai bine de un an, zona juridică din România a fost cuprinsă de isteria numită „mediere”. Conform unei legi, înainte de a ajunge pe masa judecătorilor, litigiile civile trebuiau să parcurgă o etapă de mediere. Această obligativitate a făcut ca peste noapte să apară o sumedenie de mediatori. Spre exemplu, numai în Iaşi sunt aproximativ 400. Aparent, o pâine bună de mâncat. Numai că distracţia a fost stricată de Curtea Constituţională, care a hotărât recent că obligarea părţilor să se prezinte la mediere este neconstituţională.
Mediatorii sunt în bătaia vântului, mulţi urmând să-şi închidă activitatea
Dobre: „Este o greşeală”
La auzul veştii, reacţiile mediatorilor din Iaşi sunt împărţite, la fel şi cele ale avocaţilor. Fostul deputat Traian Dobre, care a îmbrăţişat şi el cariera de mediator, nu este de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Acesta susţine că personal activitatea îi aducea satisfacţii ce nu aveau legătura cu partea materială. ”Eu zic că medierea reprezintă un pas extraordinar. Sunt multe lucruri mărunte care ajung în justiţie. Eu nu am avut multe cazuri. Doar unul din zece nu am reuşit să rezolv. De exemplu, am avut cazuri de la Termoficare. Au fost nişte abuzuri şi i-am convins că trebuie să plătească. Nu s-a mai ajuns în instanţă. Această mediere mai cerne o parte din litigii, iar judecătorii se puteau ocupa de cazurile mai importante. Concurenţa este mare la mediatori, ca şi la avocaţi. Chiar dacă eşti un avocat bun, trebuie să fii cunoscut. Sunt puţini avocaţi care fac bani şi asta mai ales datorită faptului că sunt renumiţi”, crede Dobre.
În plus, mulţi mediatori susţin că onorariul lor reprezintă doar a zecea parte din cel al unui avocat şi că, astfel, ar fi fost şi pe această cale în interesul clienţilor.
Neajunsurile meseriei
Partea proastă este că, după câteva cursuri, mediator poate ajunge orice absolvent de studii superioare. Aceasta este şi problema avocaţilor care se simt jigniţi în momentul în care văd alături de ei, în sistem, persoane care nu au vreo legătură cu studiile juridice. Ba mai mult, avocaţii, culmea, trebuie să facă la rândul lor cursuri pentru a putea profesa ca mediator. ”Eu cred că alta este problema. Avocatul nu este socotit de drept mediator. Un preot, un profesor pot deveni oricând mediatori. Un avocat trebuie să facă medierea cot la cot cu o absolventă de Sport ce nu are legătură cu studiile juridice”, explică Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi.
Alt aspect negativ al legii medierii era acela că reclamantul venea la procedura de „împăcare”, iar pârâtul nu, fără să existe pentru cel din urmă vreo măsură de constrângere.
Specialiştii mai spun că românii sunt obsedaţi de procese şi că medierea, ca pas preliminar, nu prezenta nici cel mai mic interes. Nemişcaţi din sălile de judecată, reclamanţii vor să scoată bani cu ajutorul instanţei, nicidecum să cadă la pace.
Traian Dobre s-a făcut şi el mediator şi nu e de acord cu decizia Curţii
Bălănescu dă vina pe actorii din sistem
Sorin Bălănescu, mediator din 2012, susţine că scoaterea obligativităţii reprezintă un joc făcut de sistem care favorizează avocaţii şi judecătorii. Acesta mai spune că mediatorii sunt priviţi strâmb de avocaţi pentru că numărul clienţilor pentru cei din urmă scădea semnificativ. ”Această măsură afectează pe toată lumea. Dacă măsura este obligatorie, numărul dosarelor din instanţă scade sub 50%. Efectiv, sistemul însă nu vrea. Avocaţii sunt interesaţi de bani, iar judecătorii să-şi vadă de interese. Sunt destui avocaţi care merg la două capete: iau şi de pe viu, şi de pe mort. În Statele Unite ale Americii, 90% din cazurile civile se rezolvă la mediere. Nu se duc ca proştii înainte. Te poţi trezi că judecătorul dă o soluţie mai puţin favorabilă. La noi este şi altă problemă. Nu este reglementată medierea între instituţiile statului”, susţine Bălănescu.
Nu se ştie când intră în vigoare „mazilirea”
Măsura Curţii Constituţionale încă nu a fost pusă în aplicare pentru că nu a fost publicată în Monitorul Oficial. De precizat că neconstituţionalitatea obligării părţilor de a se prezenta la mediator a fost votată în unanimitate de membrii Curţii Constituţionale.
Principala condiţie a unui mediator este diploma universitară
Cum ajungi mediator
Condiţia de bază este să fii absolvent al unei facultăţi, profesia fiind una liberală. Pe lângă asta, absolventul trebuie să demonstreze că este în capacitate totală de exerciţiu şi că are o vechime în muncă de minimum trei ani. În plus, este necesar să aibă o reputaţie bună şi să nu fie condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni. Ulterior, poate urma un curs de formare a mediatorilor organizat de un furnizor de formare autorizat de către Consiliul de Mediere. În final, se susţine un examen şi, în caz de reuşită, cursantul primeşte un certificat de absolvire.