Profitul firmei din Bucureşti s-a topit văzând cu ochii din cauza diferenţelor dintre planurile iniţiale şi realitatea din teren. De la săpături de 1,6 m lăţime s-a ajuns în unele zone la peste 3 m. Până şi Poliţia Rutieră a produs pagube firmei de construcţii. Lovitura de graţie o vor da lucrările de asfaltare pe care le va face în curând Citadin.
Hidroconstrucţia, una dintre cele mai cunoscute firme de construcţii din România, merge din rău în mai rău. Profitul companiei din Bucureşti a scăzut dramatic în ultimii ani şi foarte multe decizii controversate au dus societatea tot mai aproape de marginea prăpastiei. Una dintre loviturile pe care compania le-a primit recent a venit din Iaşi, de la şantierul realizat pentru Apavital, pe şoseaua Bucium. Oficialii companiei vorbesc despre faptul că tot profitul pe care compania trebuia să-l obţină de la Iaşi s-a topit demult şi încheierea lucrării se va face pe bani aduşi din conturile firmei.
Sumele nu pot fi suplimentate de Apavital
O sumă uriaşă a pierdut Hidroconstrucţia SA Bucureşti din cauza calităţii solului de la Iaşi şi a faptului că planul iniţial a prevăzut o lucrare mai îngustă decât cea la care s-a ajuns la final. “Practic, tot profitul pe care ar fi trebuit să-l obţinem s-a dus din cauza calităţii solului. Atunci când am început lucrarea, lăţimea săpăturii trebuia să fie de 1,68 metri. Prima parte a mers foarte bine, după care au apărut problemele. Mai multe surpări ale terenului pe distanţe mari, în zone excavate, au dus lăţimea lucrării la 3 metri şi chiar mai mult. Funcţionarea utilajelor, oamenii plătiţi în plus, toate aceste cheltuieli au consumat repede banii pe proiect. Practic, după ce s-au terminat banii alocaţi, a trebuit să suportăm cheltuielile din fondurile noastre, pentru că finanţarea este europeană şi nu se pot face suplimentări de buget”, ne-a spus un inginer din cadrul Hidroconstrucţia care lucrează la şantier şi doreşte să-şi păstreze anonimatul.
Şantierul din Bucium i-a exasperat pe locuitorii din zonă. În imagine se vede că lăţimea excavată este de 3 m şi nu de 1,68 m, cum se calculase iniţial
Scandalul cu Poliţia Rutieră: 40.000 de lei
Fără a mai calcula şi amenzile luate de companie din cauza unor nereguli în semnalizarea rutieră de-a lungul lucrării de peste 3,4 km de la Bucium, pierderile generate au ajuns la 40.000 de lei. “Când ne-am apucat de şantier, am avut un plan de semnalizare rutieră aprobat de Primărie şi de Poliţia Rutieră. În baza acelui plan am făcut semnalizarea rutieră de-a lungul lucrării. Numai că unii şoferi au reclamat felul în care este semnalizată lucrarea şi Poliţia a început să ne preseze să schimbăm planul de semnalizare. Asta ne-a produs alte pierderi. Numai pentru nişte jaloane speciale care au fost cerute de către Poliţia Rutieră am cheltuit peste 40.000 de lei”, a mai povestit acelaşi inginer din cadrul Hidroconstrucţia.
Citadin dă o lovitură mortală
Pe lângă cheltuielile provocate de săpăturile extinse faţă de proiectul iniţial, cheltuieli în plus vor fi făcute inclusiv cu asfaltarea ce se va face de firma Primăriei, Citadin.
“Nu putem interveni în nici un fel. Pentru că este proiect european, fondurile nu pot fi suplimentate. Cât a fost licitaţia, aceea este suma finală. Toate pierderile Hidroconstrucţia din şantierul de la Bucium ar putea fi recuperate dacă totul merge conform planurilor pe celelalte tronsoane ale şantierului adjudecat. Dacă nu vor recupera pierderile, acestea sunt riscurile firmei”, a declarat Răzvan Manolache, purtătorul de cuvânt al Apavital.
Lucrările Apavital: 40 de milioane de lei
Şantierul de la Bucium face parte dintr-un proiect european al Apavital, proiect care are ca scop înlocuirea unor reţele de canalizare din Iaşi. Finanţarea pentru întregul proiect este de 38,8 de milioane de lei, iar lungimea totală a lucrărilor este de 12,4 km. Şantierul din Bucium este cel mai mare dintre cele 6 şantiere prevăzute în proiect. Lungimea lucrării de la Bucium este de 3,4 km. Al doilea este cel de pe Bd. Tudor Vladimirescu – 1.615 m. Lucrarea de la Bucium are alocat un sfert din bugetul total al lucrării – aproximativ 10 milioane de lei. Toate celelalte cinci lucrări sunt realizate tot de Hidroconstrucţia.
Ţeapa din Irak
O grea lovitură a primit-o Hidroconstrucţia, firmă privată din Bucureşti, în Irak, unde ar fi trebuit să ridice două baraje. După ce lucrările au fost demarate şi compania a transportat, pe bani grei, utilaje în această ţară, statul irakian a anunţat că s-a răzgândit şi că nu mai doreşte construirea barajelor. Utilajele au fost repatriate cu pierderi uriaşe, iar lucrările începute acolo nu au fost plătite.
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroconstrucţia, Emil Timofti, se laudă că firma sa a fost înfiinţată pentru ridicarea barajului de la Bicaz
Hidroconstrucţia, declin accelerat
În 2008, Hidroconstrucţia avea cifră de afaceri de 918 milioane de lei şi profit de 51,8 milioane de lei, cu 7.439 de angajaţi. În 2011 avea cifră de afaceri de peste un miliard de lei şi profit de 50 de milioane de lei, dar numărul angajaţilor scăzuse la 6.528.
În 2012 cifra de afaceri a fost de 623 de milioane de lei, profitul de 18,4 milioane de lei, iar numărul angajaţilor a scăzut la 5.478. Ultimul an raportat, 2013, a indicat o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei, profit de doar 8,6 milioane de lei şi 3.465 de angajaţi.
