Reuniunea grupului Bilderberg, desfăşurată anul acesta la hotelul Mariott din Copenhaga, s-a încheiat duminică, 1 iunie, fără a fi lipsită de controverse. Jurnaliştii care urmăresc activitatea influentei organizaţii susţin că temele de discuţie publicate pe site-ul Bilderberg nu au făcut parte din agenda reală a evenimentului, la care au participat cei mai importante personalităţi ale lumii economice şi politice.
Potrivit Russia Today, membrii Bilderberg au discutat soarta lumii în şapte puncte principale.
1. Diplomaţia nucleară şi acordul cu Iranul, aflat în curs de negocieri
Clubul Bilderberg urmăreşte de mulţi ani evitarea unei posibile alianţe între Rusia, China şi Iran, în domeniul nuclear. Un acord între Occident şi Republica Islamică a Iranului ar reduce posibilitatea unei alianţe pe axa Moscova-Teheran-Beijing.
2. Acordul livrării de gaze naturale între Federaţia Rusă şi China
Semnat după zece ani de negocieri, în mijlocul crizei din Ucraina, acordul dintre Rusia şi China ameninţă livrarea de gaze naturale către statele membre ale Uniunii Europene, principala piaţa de export a Moscovei. Prin semnarea unui contract pe termen lung cu Beijingul, Rusia şi-a diversificat exporturile, iar experţii se tem că în viitor Republica Populară Chineză ar putea înlocui UE ca prim partener energetic pentru Rusia. Această situaţie ar întări poziţiile Moscovei în Ucraina, dar şi în alte zone de influenţă, subminând viitoarele sancţiuni economice ale Occidentului faţă de Rusia.
3. Intensificarea mişcărilor naţionaliste în Europa
Este unul din subiectele intens dezbătute la nivelul Uniunii Europene, făcând obiectul principalelor teme de campanie în cadrul alegerilor europarlamentare. Partidele eurosceptice cu discursuri populiste câştigă tot mai mult teren în rândul europenilor, iar această tendinţă afectează planurile pentru o solidificare şi mai puternică a Europei. Un continent divizat şi mânat de sentimente naţionaliste ar fi mai reticent la acceptarea globalizării.
4. Normele UE de reglementare a protecţiei datelor în spaţiul virtual
Dezvăluirile lui Edward Snowden cu privire la spionajul în masă practicat de serviciile americane au cauzat valuri de proteste în rândul oamenilor, nemulţumiţi de lipsa protecţiei datelor pe internet. Unii politicieni europeni încearcă să avanseze directiva protecţiei datelor la nivelul Uniunii Europene, care ar îngreuna colectarea informaţiilor personale. Cu toate acestea, marile corporaţii, reprezentate la întâlnirea Bilderberg, se opun categoric unor norme restrictive în domeniul online şi au dus un lobby puternic în Parlamentul European, în ultimul an.
5. Războiul cibernetic şi efectele sale asupra libertăţilor pe internet
Potenţialul distructiv al atacurilor cibernetice avansează odată cu depedenţa din ce în ce mai mare de mediul virtual, în toate aspectele vieţii. Însă teama unui atac cibernetic sponsorizat la nivel de stat este ceea ce unele guverne par să folosească drept pretext pentru a limita libertăţile în mediul virtual, inclusiv pentru a justifica monitorizarea în masă a datelor.
6. De la Ucraina la Siria, politica externă a lui Barack Obama
Criticii preşedintelui american îl acuză că a trădat supremaţia americană în lume, nereuşind să apere interesele americane mai înainte în Siria, iar acum în Ucraina. Noua doctrină anunţată de Obama se bazează pe reducerea implicării militare în alte părţi ale lumii şi înlocuirea acesteia cu acţiuni diplomatice colective. Se pare că liderii Bilderberg au discutat dacă această politică este sortită eşecului.
7. Pretextul schimbărilor climatice
Este unul dintre subiectele aflate în mod regulat pe agenda oficială a grupului Bilderberg. Cu toate acestea se pare că elitele reunite la Copenhaga folosesc schimbările climatice sub forma unui eufemism pentru dezindustrializarea artificială a unor naţiuni. Scopul este menţinerea economiei globale sub controlul corporaţiilor transnaţionale.
Suspiciunile legate de activităţile grupului Bilderberg se nasc în primul rând din caracterul ascuns al acestei organizaţii, care îşi descrie reuniunile drept „discuţii informale şi discrete“. Ideea de a realiza o monedă unică europeană se pare că ar fi apărut într-una dintre reuniunile Bilderberg de la începutul anilor 90.
Aproximativ 120 de lideri politici şi personalităţi americane sau europene au participat la întrunirea Bilderberg de la Copenhaga, potrivit listei publicate de site-ul organizaţiei, însă niciun român nu figurează între invitaţi.
Lista participanţilor poate fi accesată AICI. Cu toate acestea, există şi alţi membri ai grupului Bilderberg care nu doresc să apară pe lista publică a invitaţilor.
(Sursa: adevarul.ro)
