Finala Mondialului din acest an, dintre Germania şi Argentina (ora 22:00, TVR 1) este un duel echilibrat, ambele echipe arătând, de-a lungul turneului, puncte forte şi puncte slabe. Pentru a descifra cheia jocului, ProSport a analizat fiecare potenţial titular al celor două echipe, din punct de vedere al prestaţiei pe care a avut-o la Mondial, oferind o perspectivă cât mai amplă asupra fiecărui jucător şi al echipei în întregime.
GERMANIA
Manuel Neuer
Nominalizat, alături de Keylor Navas şi Sergio Romero pentru titlul de ”cel mai bun portar” al turneului final din Brazilia, Neuer a impresionat prin ieşirile sale din careu, dar şi prin reflexele incredibile pe care le-a avut. Goalkeeperul german este tipul de portar-libero, care nu se teme să rezolve problemele create de linia avansată a apărătorilor germani. Are un procentaj al mingilor apărate la acest turneu final de 85,2%, al doilea cel mai mare, după Keylor Navas, goalkeeperul costarican care are un procentaj de 91,3%.
Philipp Lahm
În 2006, Lahm a jucat fundaş stânga la Cupa Mondială din Germania. Patru ani mai târziu, în Africa de Sud, jucătorul lui Bayern a fost fundaş dreapta. Pentru CM 2014, Lahm a trecut, iniţial, la mijlocul terenului, însă accidentarea lui Shkodran Mustafi l-a obligat pe Low să îl retragă pe Lahm. Considerat de Pep Guardiola drept ”cel mai inteligent jucător” cu care a lucrat, Lahm impresionează prin uşurinţa cu care controlează mingea şi rapiditatea cu care oferă pase coechipierilor. Lahm este pe locul 3 în topul celor mai multe pase reuşite la acest Mondial, cu 438.
Jerome Boateng
Fundaşul lui Bayern i-a luat faţa lui Per Mertesacker în lupta pentru postul de fundaş central dreapta al Germaniei, graţie evoluţiilor sale sigure. Dovadă stă faptul că jucătorul de origine ghaneză a fost în ”11”-le de start al lui Joachim Low în ultimele 11 meciuri desfăşurate de Germania la Cupa Mondială. La acest turneu final, a suferit o accidentare la inghinali în meciul din grupe contra Ghanei (2-2), fiind înlocuit la pauză, dar şi-a revenit şi a putut continua fără probleme.
Mats Hummels
Eroul Germaniei din meciul cu Franţa, fundaşul Borussiei Dortmund a devenit primul jucător german din istorie care marchează două goluri cu capul la acelaşi turneu final. Însă Hummels nu a fost decisiv doar în ofensivă, ci şi în plan defensiv, unde a blocat 5 şuturi şi a reuşit 38 de recuperări. Este încă incert pentru finală, fiind înlocuit la pauza semifinalei cu Brazilia, scor 7-1, dar ”Bild” şi ”Kicker” susţin că Low nici nu se gândeşte să îl titularizeze pe Mertesacker. Performanţele sale excelente de la acest Mondial i-au adus o nominalizare la ”Balonul de Aur” al turneului.
Benedikt Howedes
Fundaşul lui Schalke a fost marea inovaţie a lui Joachim Low la acest turneu final. Teoretic, Howedes este un fundaş central cu experienţă limitată în banda stângă a terenului, însă Low a riscat cu patru fundaşi centrali pe linia de fund, iar experimentul i-a ieşit, cel puţin până în finală. Howedes a fost, de altfel, unul dintre cei mai buni fundaşi de la Mondialul din Brazilia, compensând lipsa de viteză necesară unui fundaş de bandă cu un plasament excelent. Este jucătorul german cu cele mai multe deposedări prin alunecare, 15, din meciurile disputate în Brazilia.
Sami Khedira
Revenit după o accidentare serioasă – ruptură de ligamente – Khedira nu a fost sigur de titularizare în echipa lui Joachim Low. Doar că mijlocaşul de origine algeriană este unul dintre jucătorii preferaţi ai selecţionerului Germaniei, iar insistenţa lui Low a dat rezultate în semifinala cu Brazilia, câştigată cu 7-1. A fost un meci în care Khedira a îndeplinit perfect rolul mijlocaşului modern: a acoperit excelent în defensivă atunci când a fost nevoie şi a fost eficient în atac, reuşind un gol şi o pasă de gol, pentru prima dată într-un meci oficial la naţională.
Bastian Schweinsteiger
Mijlocaşul lui Bayern nu a început Mondialul ca titular, din cauza unei probleme la genunchi pe care Schweinsteiger a căpătat-o în stagiul de pregătire din Tirolul de Sud, care a precedat deplasarea în Brazilia. În primele două meciuri, Schweini nu a fost forţat de Low, însă de la victoria cu Statele Unite, 1-0, din ultima etapă a grupelor, mijlocaşul german a fost o parte integrantă a echipei germane. Are 19 meciuri la Mondial, fiind pe locul 4 în topul celor mai selecţionaţi jucători nemţi la un turneu final.
Thomas Muller
La 24 de ani, Muller are deja 10 goluri marcate la Campionatul Mondial, cu doar şase mai puţine decât recordul all-time, deţinut de coechipierul Miroslav Klose. Muller a marcat cinci goluri la Mondialul din Brazilia, iar cu încă o reuşită l-ar egala pe James Rodriguez în topul celor mai buni marcatori. Eficient şi polivalent – a jucat vârf fals, mijlocaş dreapta, dar şi mijlocaş stânga – Muller surprinde prin poziţionarea excelentă, dar şi prin modul deloc spectaculos în care marchează. Este, de fapt, o maşină de marcat goluri, lucru dovedit şi de faptul că a devenit al treilea jucător din istorie care marchează cel puţin cinci goluri la două Mondiale diferite, după Teofilo Cubillas şi Klose.
Toni Kroos
Cel mai subestimat jucător din naţionala Germaniei a făcut un Mondial senzaţional, iar decizia conducerii lui Bayern Munchen de a nu-l păstra în lot pare şi mai ciudată. Chiar dacă germanul de 24 de ani nu a avut cifre excelente, la fel ca la Bayern, decizia lui Low de a-l titulariza în spatele vârfului a fost una excelentă, mai ales în semifinala cu Brazilia, când a fost responsabil pentru două goluri şi un assist. ”E un jucător minunat, face aproape totul perfect: are o precizie şi o viziune aproape incredibile”, l-a descris Johan Cruyff.
Mesut Ozil
E cel mai talentat, dar şi cel mai criticat jucător al Germaniei de la acest Mondial. ”Am talentul în sânge din partea turcă şi eficienţa din partea germană”, s-a autocaracterizat Ozil, însă evoluţiile sale au fost desfiinţate de presa germană, care l-a rugat pe Low să îl titularizeze pe Schurrle în locul său. Deşi nu are deloc un joc estetic, iar de multe ori pare că se plimbă pe teren, Ozil poate inventa oricând o ocazie. A reuşit deja să creeze 15 faze periculoase pentru coechipierii săi.
Miroslav Klose
A doborât recordul de goluri marcate la Cupa Mondială în semifinala cu Brazilia şi este unul dintre ultimii atacanţi ”tradiţionali” care îşi găsesc loc în echipele la care joacă. Golgheterul all-time al Germaniei, cu 71 de goluri în 136 de meciuri, Klose este şi talismanul Germaniei: ”Die Mannschaft” nu a pierdut niciun meci în istorie când vârful de 36 de ani a marcat. Va juca al 24-lea meci la Mondial în carieră, rămânând cu doar un singur meci mai puţin decât Paolo Maldini, jucătorul cu cele mai multe apariţii la un turneu final.
ARGENTINA
Sergio Romero
Rezervă la Monaco în faţa lui Danijel Subasic în acest sezon, Romero a avut o prestaţie sigură la acest Mondial. A primit gol în doar două meciuri (2-1 cu Bosnia şi 3-2 cu Argentina) din cele şase în care a fost titularizat de Alejandro Sabella şi, mai ales, a fost decisiv în semifinala cu Olanda, când a apărat două penalty-uri batave, executate de Vlaar şi Sneijder. De altfel, Romero e primul portar argentinian din istorie care nu a primit gol în cel puţin patru partide la un Mondial.
Pablo Zabaleta
Fundaşul dreapta al lui Manchester City a ratat Mondialul din 2010, dar a fost o parte integrantă a angrenajului lui Alejandro Sabella. Cu 25 de mingi recuperate, 600 de minute jucate şi un procentaj al paselor reuşite de 79,2%, Zabaleta este principala opţiune în banda dreaptă a Argentinei, iar experienţa sa asigură că fundaşul lui City nu lasă descoperit flancul, având viteza necesară să revină repede atunci când urcă.
Martin Demichelis
Considerat un risc serios pentru orice defensivă, Demichelis a avut prestaţii excelente contra Belgiei (1-0), în sferturi, şi contra Olandei (4-2, d.l.d.) în semifinale, deşi nu jucase niciun minut în faza grupelor. Evoluţiile sigure l-au propulsat în ”11”-le de start al lui Sabella în dauna lui Federico Fernandez, iar cele 8 intercepţii reuşite în semifinala cu Olanda au asigurat locul fundaşului lui Manchester City în defensiva argentiniană.
Ezequiel Garay
Benfica l-a vândut în timpul Campionatului Mondial cu doar şase milioane de euro la Zenit Sankt Petersburg, o sumă care ar fi fost, cu siguranţă, mai mare dacă lusitanii ar fi aşteptat încă o lună. Surprinzător, la doar 1,86m, Garay are un joc de cap mult peste medie, fiind argentinianul cu cele mai multe mingi respinse cu capul la Mondial, 36. Totodată, fundaşul central de 27 de ani are şi 19 dueluri aeriane câştigate, cu 9 mai multe decât orice alt jucător din naţionala lui Sabella. Va fi extrem de important la fazele fixe, acolo unde nemţii sunt extrem de periculoşi.
Marcos Rojo
Tenace, rapid şi cu un temperament debordant pe teren, Marcos Rojo a fost surpriza plăcută a Argentinei de la acest Mondial. Fundaşul stânga al lui Sporting Lisabona îl cunoscuse pe Alejandro Sabella încă dinainte să împlinească 20 de ani, când actualul selecţioner l-a antrenat pe Rojo la Estudiantes şi i-a descoperit calităţile. Stilul uşor deordonat şi ofensiv al lui Rojo poate transforma Argentina într-o echipă vulnerabilă pe contraatac.
Lucas Biglia
La fel ca Demichelis, Biglia nu a fost titular în primele patru meciuri, însă jocul slab cu Elveţia, când Argentina s-a calificat doar după golul marcat de Angel di Maria în minutul 118, l-a făcut pe Sabella să îl schimbe pe Fernando Gago cu jucătorul lui Lazio. Eficienţa sa la mijlocul terenului – are un procentaj de 85,9% al paselor reuşite – îl transformă pe Biglia într-un jucător pe care Sabella se poate baza atunci când Argentina este obligată să construiască.
Javier Mascherano
Porecla sa, ”El Jefecito”, spune totul. Este jucătorul cel mai important al naţionalei Argentinei, poate mai important şi decât Leo Messi. A distribuit 509 pase până în finala contra Germaniei, cele mai multe de la acest turneu final. Însă adevărata faţă a importanţei pe care o are mijlocaşul Barcelonei pentru naţionala argentiniană s-a văzut în finalul meciului cu Olanda, când a alergat cot la cot cu Robben pentru a-l bloca pe olandez, deşi jucătorul lui Bayern e unul dintre cei mai rapizi de la Mondial. ”Este, foarte probabil, ultimul meu Mondial”, explică Mascherano (30 de ani) dorinţa şi ardoarea cu care a abordat fiecare meci.
Enzo Perez
Jurnaliştii din Portugalia îl considerau pe Enzo Perez drept una dintre potenţialele surprize ale Mondialului, deşi jucătorul argentinian are 28 de ani. După un event câştigat cu Benfica, Perez a fost numit ”cel mai bun jucător al anului” în Portugalia, şi, pe bună dreptate! A reuşit să se impună în naţionala ”albicelestă” după accidentarea lui Angel Di Maria şi, potrivit cotidianului ”Ole”, va fi titular. Tehnic, rapid şi cu o inteligenţă în joc mare, Perez poate face excelent şi faza defensivă.
Lionel Messi
Ce mai poate fi de spus despre Messi? ”Decarul” Barcelonei, atât de criticat în Argentina pentru că nu a reuşit să performeze la vreun Mondial, nu a impresionat nici la turneul final din Brazilia, acolo unde a avut meciuri bune doar în faza grupelor, dar a ”dispărut” odată cu fazele eliminatorii. Deşi a avut patru trofee de ”om al meciului” în primele patru partide, Messi a dispărut în jocul cu Olanda. Să fie, oare, anihilat şi de nemţi?
Gonzalo Higuain
Decisiv în victoria cu Belgia, în care a marcat unicul gol al partidei, Higuain nu a părut deloc în formă la acest Mondial. Deşi a jucat cu două meciuri în plus faţă de turneul din 2010, argentinianul are cu trei goluri mai puţin decât la acea competiţiei, în care a înscris de patru ori. ”Pipita” rămâne, însă, un atacant care poate să înscrie la orice fază, dovadă şi ratarea pe care a avut-o în meciul cu Olanda, când a şutat în plasa laterală din 6 metri.
Ezequiel Lavezzi
Accidentarea lui Sergio Aguero l-a propulsat pe atacantul lui PSG în ”11”-le de start al echipei argentiniene. Starul argentinian a fost la un pas să se lase de fotbal la 16 ani, renunţând pentru a deveni electrician, însă Rosario l-a convins să rămână la echipă, iar ascensiunea sa a fost incredibilă. Nu a reuşit un Mondial spectaculos, însă a fost unul dintre jucătorii cu evoluţii constant bune.
Sursa: prosport
