Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost inculpat în noaptea de marţi spre miercuri pentru corupţie activă şi trafic de influenţă, o măsură dispusă în contextul în care toată lumea se gândeşte la revenirea sa în politică.
Înainte de a-l audia pe fostul preşedinte, judecătorii de instrucţie i-au inculpat, marţi seara, pe avocatul său Thierry Herzog şi pe magistratul de rang înalt Gilbert Azibert.
Fostul preşedinte a sosit marţi dimineaţa, cu puţin înainte de ora locală 8.00 (9.00, ora României) la sediul Direcţiei Centrale a Poliţiei Judiciare (DCPJ), periferia de vest a Parisului, Neuilly-sur-Seine, fostul său fief în care a fost primar.
După aproximativ 15 ore de arest preventiv la sediul Biroului Anticorupţie (Oclciff) – o premieră pentru un fost şef de stat -, el a fost condus la Secţia Financiară a Tribunalului din Paris pentru a fi prezentat în faţa judecătorilor.
Aceştia l-au inculpat pentru tăinuirea încălcării secretului profesional, corupţie şi trafic de influenţă active, a precizat Parchetul într-un comunicat remis AFP. El nu este supus măsurii controlului judiciar.
Corupţia şi traficul de influenţă sunt infracţiuni pasibile de pedepse de până la zece ani de închisoare.
Aceste evoluţii judiciare au loc în momentul în care zvonuri despre voinţa sa de a prelua conducerea partidului UMP (dreapta, în opoziţie) devin tot mai „precise”. Câţiva sarkozişti au denunţat marţi plasarea sa în arest preventiv, dar nicio voce importantă de dreapta nu i-a sărit în apărare.
În această procedură, alte trei persoane au fost plasate în arest preventiv luni, şi anume avocatul Herzog, Gilbert, Azibert şi alt avocat general de la Curtea de Casaţie, Patrick Sassoust – care nu a fost prezentat în faţa judecătorilor.
Judecătorii de instrucţie caută să stabilească dacă fostul şef de stat în perioada 2007-2012 a încercat să obţină informaţii acoperite de secret de la Azibert cu privire la o decizie a justiţiei care-l vizează, în schimbul promisiunii unei intervenţii pentru un post „de prestigiu” la Monaco.
Curtea de Casaţie urma să se pronunţe atunci asupra confiscării, în cazul Bettencourt, a agendelor lui Nicolas Sarkozy, susceptibile să-i intereseze pe judecătorii care anchetau asupra altor dosare. În dosarul Bettencourt, Nicolas Sarkozy a fost inculpat, după care s-a dispus abandonarea procedurilor judiciare.
La originea cazului care-i creează noi probleme lui Sarkozy se află plasarea sa sub ascultare, în septembrie 2013, în ancheta cu privire la acuzaţii – până în prezent nesusţinute – referitoare la o finanţare din Libia, din partea fostului dictator Muammar Kadhafi, a campaniei în alegerile prezidenţiale din 2007, în urma cărora a devenit preşedinte.
În acest dosar libian, mai întâi au fost plasaţi sub ascultare mulţi apropiaţi de-ai săi, şi anume foştii miniştri Claude Guéant şi Brice Hortefeux, dar şi Michel Gaudin, fostul comandant al Poliţiei Naţionale franceze şi fost prefect al Poliţiei din Paris.
Gaudin, care a devenit directorul său de Cabinet după înfrângerea în alegerile prezidenţiale din 2012, a purtat în primăvara lui 2013 mai multe conversaţii care au fost interceptate de către anchetatori. El pare că a încercat, fără rezultat, să se informeze despre ancheta libiană de la un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei.
Atunci, judecătorii au decis să-l plaseze şi pe foostul preşedinte sub ascultare, şi anume pe telefonul pe care-l utiliza sub o falsă identitate – „Paul Bismuth” – pentru a discuta cu Herzog.
Discuţiile între cei doi pot sugera că au căutat să obţină informaţii confidenţiale de la Gilbert Azibert.
„Aceste fapte au la bază doar interceptări pe care noi le respingem şi a căror legalitate va fi combătută cu putere (…). Ne vom bate”, a promis consilierul lui Thierry Herzog, maestrul Paul-Albert Iweins.
Obstacolele judiciare pe drumul lui Sarkozy înapoi în politică se multiplică.
În afară de finanţarea libiană şi presupusele fapte de trafic de influenţă, Parchetul din Paris a încredinţat unor judecători specializaţi în domeniul financiar o anchetă asupra finanţării campaniei în alegerile prezidenţiale din 2012 a lui Nicolas Sarkozy.
De asemenea, mitingurile sale par că au fost finanţate în mare parte de către UMP, cu scopul de masca o depăşire a plafonului cheltuielilor legal admise în campanie.
(Mediafax)
