Europa, bântuită de fantomele trecutului, şi-a arătat vulnerabilităţile în 2014 – o Rusie rebelă, imigraţia la scară largă, folosirea „politicii blânde” într-o zonă în care alţii nu se sfiesc să folosească „puterea dură” şi incapacitatea de a-şi relansa economia, relatează BBC News Online.
Schimbarea de atitudine a Rusiei
Timp de aproape 70 de ani, Europa a respectat un principiu de bază şi anume că graniţele nu ar trebui schimbate cu forţa. În Crimeea – şi în estul Ucrainei – preşedintele rus Vladimir Putin a renunţat la el şi a restabilit doctrine mai vechi şi mai periculoase. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat asupra „gândirii învechite în termeni de sfere de influenţă în care dreptul internaţional este călcat în picioare”.
La sfârşit de an, alte imagini dintr-o altă eră îşi fac apariţia: bombardierele ruse Tu-95 interceptate de avioanele NATO în spaţiul european. În doar 24 de ore, avioanele ruse au fost interceptate de 26 de ori.
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a spus că „lumea se află în pragul unui nou Război Rece”, cuvinte care erau de neimaginat în urmă cu un an.
Nimeni din Europa nu ştie cât de mari sunt ambiţiile preşedintelui Vladimir Putin sau cât de serios intenţionează acesta să revigoreze teritoriul Noii Rusii sau fostul imperiu sovietic. În timpul Imperiului Rus, Novorosiia a fost un teritoriu tampon din nordul Mării Negre, care ulterior a devenit parte a Ucrainei.
Probleme în zona euro
Criza din zona euro, despre care se credea că a fost îngropată în 2013, a revenit în acest an, mai degrabă sub forma stagnării. Anul 2014 a marcat limitele politicii de austeritate.
La acest sfârşit de an, zona euro este aproape de recesiune. Economia sa a crescut modest cu 0,2 la sută în al treilea trimestru alunecând către deflaţie. Cele trei mari economii ale zonei euro au înregistrat un declin al producţiei în noiembrie. Noua ameninţare este lipsa creşterii economice şi rata ridicată a şomajului.
Tragedia greacă nu s-a încheiat
Grecia, care a fost vreme îndelungată epicentrul crizei, pare că se îndreaptă către ieşirea din această situaţie. Dar instabilitatea politică a revenit. Eşecul Parlamentului de a alege preşedintele ţării va conduce la alegeri legislative anticipate în 2015.
Perspectiva nelinişteşte oficialii de la Bruxelles, până în punctul în care aceştia au emis avertizări şi s-au arătat subiectivi. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Presupun că grecii … ştiu foarte bine ce ar însemna nişte alegeri greşite pentru Grecia şi zona euro”.
Anul 2014 a cunoscut şi o ascensiune a partidelor antisistem, multe dintre ele antieuropene. În Franţa, Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene, iar în Marea Britanie pe primul loc s-a clasat UKIP. În Italia, deşi Matteo Renzi a obţinut o victorie impresionantă, cel de-al doilea cel mai popular lider este Matteo Salvini, preşedintele Ligii Nordului, un partid antiimigraţie, care a afirmat că Europa de astăzi nu poate fi reformată. Chiar şi în Germania, un partid eurosceptic, AfD, a câştigat teren.
Tensiuni privind imigrația
După şomaj şi economie, imigraţia este o altă mare sursă de îngrijorare în multe ţări. În acest an, 207.000 de imigranţi au sosit pe mare în Italia. Peste 3.400 au murit în Marea Mediterană. Germania a primit peste 180.000 de solicitări de azil. Suedia a adoptat o politică a uşilor deschise pentru imigranţii sirieni, dar aceasta a provocat tensiuni politice. Partidul de extremă dreapta Democraţii Suediei a forţat organizarea alegerilor anticipate, în speranţa că acestea vor fi un “referendum pe tema imigraţiei”, însă Guvernul suedez de stânga a ajuns la un acord cu opoziţia de centru-dreapta care îi permite să evite alegerile şi să soluţioneze criza politică.
Lideri populari și alții mai puțin populari
Angela Merkel rămâne cel mai influent politician din Europa, deşi este şi mai izolată decât înainte. Ea cere în continuare ca Italia şi Franţa să depună mai multe eforturi pentru a limita deficitele bugetare. Măsurile luate până în prezent „nu sunt suficiente”, susţine ea, dar tendinţa este de contestare a austerităţii.
Popularitatea preşedintelui Franţei, Francois Hollande, a înregistrat o scădere record de până la 13 la sută. Rata şomajului rămâne ridicată, iar el ar putea să nu mai candideze în 2017.
Matteo Renzi debordează de energie şi încredere. El a introdus mai multe reforme politice şi este în proces de introducere a unei reforme pentru ca muncitorii să poată fi angajaţi şi concediaţi mai uşor. În urmă cu şase luni, Renzi a declarat că „dacă Europa şi-ar face un selfie astăzi, ar fi o imagine obosită şi resemnată”.
Anul 2014 a fost unul în care liderii şi oficialii europeni au început să accepte posibilitatea ca după un referendum, Marea Britanie să părăsească UE. Au fost multe comentarii despre dorinţa ca Londra să rămână în componenţa Uniunii Europene, dar există un apetit scăzut pentru concesii majore sau slăbirea vreunuia dintre principiile de bază ale UE.
(Sursa: independent.md)
