Cafeaua, lichidul minune pe care unii îl critică, în timp ce alţii îl adoră. Cafeaua face rău inimii, da ulcer şi te agita, spun unii cercetători. Cafeaua are antioxidanţi, protejează împotriva maladiei Parkinson, tine depresia departe la femei şi cancerul de prostată la bărbaţi şi protejează atât bărbaţii, cât şi femeile de atacurile de cord, vin contraargumentele din partea altor cercetători.
Că de obicei, răspunsul e la mijloc. Excesul dăunează grav sănătăţii, indiferent despre ce exagerare este vorba. La fel se întâmplă şi în cazul cafelei. Dacă bei cafea în exces poţi avea, într-adevăr, probleme de sănătate.
Cine obişnuieşte să bea două-trei şi chiar mai multe ceşti de cafea pe zi, nu se mai poate bucura de beneficiile licorii. Însă, că orice în viaţă, lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere. Cafeină, dar şi celelalte substanţe din cafea au atât părţi bune cât proaste, iar efectul general depinde de cum se anihilează unul pe celălalt.
Cantitatea de cafeină din cafea variază în funcţie de boabe, de cum au fost prăjite dar şi de alţi factori, însă media este de 100 mg la o cantitate de 225 g de cafea. O ceaşcă de ceai conţine doar jumătate de cafeină. Inclusiv cafeaua decofeinizată conţine puţină cafeină, 2-4 mg la o ceaşcă. Doză letală de cafeină este de 10 g, echivalentul a 100 de ceşti.
Printre efectele negative ale consumului excesiv de cafea, pe termen scurt, cercetătorii au inclus: creşterea tensiunii arteriale, îngustarea arterelor, creşterea nivelului homocisteinei şi posibil a colesterolului. Excesul de homocisteina a fost asociat cu ateroscleroza prin lezarea endoteliului vascular, abilitarea depunerii lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL) şi a multiplicarea fibrelor musculare netede vasculare.
Sursa: sfatulparintilor
