O necunoscută în mediul ieşean de afaceri, Fidelis Energy are o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro anual din comerţul cu energie electrică şi gaze naturale. Acţionarii au simţit potenţialul acestui tip de afacere în 2007, când activau în domeniul instalaţiilor. În 2012 au ajuns să aibă o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de euro, peste Apavital.
Doi ieşeni concurează cu gigantul E.ON pe piaţa furnizării de energie electrică pentru firme. Cu o cifră de afaceri care a ajuns şi la o treime din rulajul E.ON, Fidelis Energy este principalul furnizor privat din regiune. „Secretul succesului e preţul competitiv”, spun reprezentanţi ai companiei. În schimb, instituţiile publice ieşene evită să cumpere energie electrică de pe piaţa liberalizată, cu toate că pot face economii semnificative. Competiţia de oferte a diferiţilor furnizori a dus, în unele situaţii, la reducerea costurilor cu până la 70%.
Doar trei firme în faţă
Doi ieşeni cu activitate în domeniul energiei electrice au reuşit, într-un an, să aibă o treime din cifra de afaceri a gigantului E.ON. Cătălin Vişan şi Marius Ivanov au înfiinţat compania Fidelis în 1994 pentru a comercializa produse alimentare, iar în 2007 au devenit furnizori de energie electrică. Şi-au făcut mîna cu contracte încheiate cu firme private, iar în cursul anului trecut, au încheiat 20 de contracte şi cu instituţii publice, atât din Iaşi, cât şi din ţară, care le-au adus venituri totale de peste patru milioane de euro.
În 2012, Fidelis Energy a atins o cifră de afaceri record – 211 milioane lei, reprezentând peste 30% din rulajul E.ON Moldova Distribuţie. Ajunsese la un asemenea nivel încât în topul pe judeţ după cifra de afaceri erau depăşiţi doar de Delphi, concurenţii de la EON şi Antibiotice. Aproape incredibil pentru o societate aproape necunsocută publicului larg, Fidelis întrecea branduri ca Remat, Das sau Apavital. În 2013, cifra de afaceri a scăzut la 170,7 milioane lei, dar contractele câştigate în 2014 prognozează o nouă creştere. „Secretul succesului este preţul competitiv la jocul pe bursă. Avem contracte cu instituţii publice, precum şi cu privaţi. Nu cred că monopolul E.ON e ameninţat, ei au consumatorii casnici, dar şi pe cei industriali. Jucăm pe bursă, unele contracte le câştigăm, altele le pierdem. Într-un an câştigăm la o instituţie, iar apoi o putem pierde la următoarea licitaţie, iar contractul să fie adjudecat de altă companie. Sunt contracte pe o durată de câteva luni, un an sau doi ani, depinde de nevoia cumpărătorului”, a declarat Victor Mihai, un angajat al companiei, în contextul în care cei doi asociaţi nu au putut fi contactaţi. Foarte discreţi, aceştia şi-au permis o singură extravaganţă în afaceri: un sediu la Palas.
Marius Ivanov şi Cătălin Vişan sunt senzaţiile Iaşului în lumea afacerilor din ultimii ani
Cele mai profitabile contracte
Unul dintre cele mai recente contracte câştigate de Fidelis Energy a fost la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi prevede furnizarea de energie pe o perioadă de patru ani. În funcţie de necesarul instituţiei, valoarea totală a contractului va fi cuprinsă între 3,2 şi 3,5 milioane lei. Alături de Fidelis, cu Universitatea au mai semnat un acord cadru alţi doi operatori: firma bucureşteană Tinmar (3,3 – 3,7 milioane lei) şi E.ON Energie (3,9 – 4,3 milioane lei), licitaţia fiind împărţită în trei loturi. „Furnizorii se obligă să livreze achizitorului o cantitate estimată medie anuală de 5.552.454 KWh”, se arată în documentaţia de atribuire. Din analiza contractelor câştigate de către Fidelis în 2014, reiese că oferta financiară a firmei ieşene poate ajunge până la 54% din costul estimat de autoritatea care doreşte să cumpere energie de pe piaţa liberalizată. Printre cele mai importante contracte ale Fidelis se numără cele cu Compania Regională de Apă Bacău (3,8 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice (3,2 milioane lei) şi Direcţia Generală Logistică a Ministerul de Interne (1,8 milioane lei).
De asemenea, compania a încheiat contracte de furnizare cu instituţii ieşene precum Penitenciarul de Maximă Siguranţă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului, UM02534 sau Aeroportul Internaţional.
Economii de până la 70%
Instituţiile ieşene evită încă să cumpere energie de pe piaţa liberalizată cu toate că costurile în urma licitaţiilor se pot reduce semnificativ. Un exemplu relevant în acest sens este al Casei de Cultură a Studenţilor (CCS). Primul contract încheiat în urma unei licitaţii a fost în 2013. Instituţia a reuşit atunci să obţină un preţ cu 70% mai mic decât cel estimat în baza costurilor precedente cu energia. Competiţia dintre ofertanţi a dus la scăderea preţului la 38.665 lei de la o valoare de 139.482 lei pentru un contract pe opt luni. În 2014, CCS a repetat „isprava” şi a obţinut o reducere a costurilor cu 36%. Ambele contracte au fost câştigate de Electrica Furnizare SA.
În schimb, RATP cumpără energie de pe Bursă încă din 2007, la doar câteva luni de la lansarea tranzacţionării. În perioada 2007 – 2013, regia a încheiat trei contracte cu o valoare de aproape 17 milioane lei, toate licitaţiile fiind câştigate de Tinmar SA. RATP a făcut economii cu până la 10%, conform informaţiilor disponibile în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice.
O altă instituţie ieşeană care cumpără energie de pe piaţa liberalizată este Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa”. În iulie 2014, instituţia a atribuit un contract pe patru ani către doi operatori (E.ON Energie şi Renovatio Trading SRL). În acest caz, preţul a scăzut cu 6%, acordul cadru fiind încheiat pentru puţin peste trei milioane de lei.
Peste 60 de furnizori de energie la Iaşi
Fidelis Energy este, în prezent, cea mai importantă companie de pe piaţa energiei ieşene. Cifra de afaceri din 2013 (170 milioane lei) plasează firma pe primul loc inclusiv la nivelul Regiunii de Nord-Est, fiind urmată de o firmă din Suceava, cu acţionariat austriac (Bio Electrica Transilvania) şi una din Neamţ, cu acţionariat italian (General Electric). Principalul concurent al Fidelis la Iaşi este compania Bridgeconstruct, care are ca acţionar o companie din Cipru (Abrale LTD) şi ca administrator pe un elveţian (Andre Barth). În 2013, Bridgeconstruct a avut un profit de 1,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 13,7 milioane lei.