Prețurile petrolului au scăzut brusc în ultimele șapte luni, ceea ce duce la semnificative deficite de venituri ale națiunilor exportatoare de energie, în timp ce consumatorii din multe țări importatoare sunt susceptibile de a plăti mai puțin pentru încălzirea locuințelor sau pentru combustibii mașinilor lor. Venezuela se află în recesiune, iar situația țării este dramatică. Rusia se confruntă cu o devalorizare abruptă a rublei, transmite Capital.
Începând cu anul 2010 până la jumătatea anului 2014, prețurile mondiale la petrol au fost destul de stabile, la aproximativ 110 de dolari barilul. Dar din luna iunie anul trecut până în prezent, prețurile au scăzut la mai mult de jumătate. Preţurile petrolului WTI Crude şi ţiţeiului Brent au scăzut sub 50 de dolari pe baril, pentru prima dată din mai 2009.
Aparent, sunt două motivele ale acestei prăbuşiri a cotaţiilor petrolului: cererea slabă în multe țări, datorită creșterii economice insipide, cuplată cu cresterea producției din Statele Unite. La aceasta se adaugă faptul că OPEC este hotărâtă să nu-şi reducă producția, ca o modalitate de a sprijini prețurile. Aşadar, cine sunt câștigătorii și perdanții scăderii preţurilor petrolului?
Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, iar dramatica majorare a ratei dobânzii de referinţă la 17% în sprijinul rublei subliniază cât de mult depinde economia rusă de veniturile din energie. Petrolul și gazele reprezentând 70% din veniturile de export ale Rusiei.
Rusia pierde aproximativ 2 miliarde dolari pentru fiecare dolar din prețului petrolului, iar Banca Mondială a avertizat că economia Rusiei va scădea cu cel puțin 0,7% în 2015 dacă prețurile petrolului nu se vor redresa. În pofida acestui fapt, Rusia a confirmat că nu va reduce producția de petrol.
Scăderea prețurilor petrolului, împreună cu sancțiunile occidentale împuse Rusiei în urma sprijinului statului rus pentru separatiști în estul Ucrainei au lovit puternic țara. Guvernul a redus prognoza de creștere pentru 2015, iar estimarea este că economia va cădea în recesiune.
Venezuela a confirmat marţi că economia statului sud-american a intrat în recesiune, contractându-se pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, din Ianuarie până în Septembrie, scrie publicaţia Business Insider. Inflaţia a atins cota de 63,6% în ultmele 12 luni până în Noiembrie. Economia Venezuelei s-a prăbuşit cu 2,3% în cel de-al treilea trimestru, a anunţat banca centrală, după ce s-a contractat cu 4,8% în primul trimestru şi cu 4,9 în cel de-al doilea.
Venezuela este unul dintre cei mai mari mari exportatori de petrol din lume, dar, datorită gestionării defectuoase a economiei avea dificultăţi chiar înainte de a cădea preţul petrolului. Țara are deja unele dintre cele mai ieftine prețuri la benzină din lume – subvențiile pentru combustibili costă guvernul de la Caracas aproximativ 12.5 miliarde de dolari pe an – dar președintele Maduro a exclus reducerii subvențiilor și mărirea preţului benzinei.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume și cel mai influent membru OPEC, ar putea sprijini pretul petrolului la nivel mondial prin reducerea producția proprie, dar există puține semne că ar vrea să facă acest lucru.
Sunt două motive – pentru a încerca să insufle o oarecare disciplină în rândul colegilor producători de petrol din OPEC și, probabil, pentru a pune proaspăta industrie de petrol și gaze de șist din Statele Unite sub presiune.
Deși Arabia Saudită are nevoie ca prețul petrolului să fie în jurul valorii de 85 dolari barilul pe termen lung, ţara are buzunare adânci, cu un fond de rezervă de aproximativ 700 miliarde de dolari – deci poate rezista ceva timp cu prețuri mai mici. Dacă perioada prețurilor mici a avut menirea de a-i forța pe unii producători cu costuri de producţie mari să iasă de pe piaţă, Riad-ul ar putea spera să ridice cota de piață pe termen lung.
În OPEC, însă, nu toţi sunt egali. Alături de Arabia Saudită, alţi producătorii din Golf, cum ar fi Emiratele Arabe Unite și Kuweit au adunat, de asemenea, rezerve considerabile de valută străină, ceea ce înseamnă că ar putea gestiona deficite pentru mai mulți ani, dacă acest lucru este necesar. Alți membri OPEC, cum ar fi Iran, Irak și Nigeria, cu cerințe bugetare mai mari pe piața internă, din cauza numărului mare al populației în raport cu veniturile petroliere, au mai puțin spațiu de manevră. Ei au combinat rezervelor valutare mai mici de 200 miliarde de dolari şi sunt deja sub presiune în urma creşterii concurenţei din SUA.
Nigeria, care este cel mai mare producător de petrol din Africa, a înregistrat o creștere în restul economiei sale, dar rămâne totuşi foarte dependentă de petrol. Vânzări de energie reprezintă până la 80% din toate veniturile guvernamentale și mai mult de 90% din exporturile țării.
Războiul din Siria și Irak a făcut loc ISIS, sau Statul Islamic, care a capturat puțuri petroliere. Se estimează că gruparea jihadistă face aproximativ 3 milioane de dolari pe zi prin vânzări de petrol pe piața neagră, reducând preţul piaței prin vânzarea la un discount semnificativ, situate în jurul valorii de 30-60 de dolari pe baril.
În ceea ce priveşte Statele Unite, „creșterea producției de petrol în America de Nord, în special în SUA, a fost uluitoare”, spune Jason Bordoff, de la Universitatea Columbia. Acesta a declarat că nivelurile de producție de petrol din Statele Unite au fost cele mai mari din ultimii aproape 30 de ani. Chiar dacă mulți producători de petrol de șist din SUA au costuri mult mai mari decât rivalii convenţionali, mulți trebuie să continue să pompeze pentru a genera unele fluxuri de venituri pentru a achita datoriile și alte costuri.
Economiile europene sunt caracterizate prin inflație scăzută și creștere slabă, iar orice beneficii de pe urma preţurilor mici ale petrolului sunt binevenite. O scădere cu 10% a cotaţiilor petroliere ar trebui să conducă la o creștere de 0,1% în producția economică, spun unii.
China, care este programată să devină cel mai mare importator de petrol, ar trebui să aibă de câştigat de pe urma scăderii prețurilor. Cu toate acestea, prețul mai mic al petrolului nu va compensa în totalitate efectele mult mai mare ale încetinirii economiei.
Japonia importă aproape tot petrolul pe care îl folosește. Dar prețurile mai mici sunt o binecuvântare mixtă pentru că prețurile ridicate la energie au ajutat la creșterea inflației, care a fost parte-cheie a strategiei de creştere aplicată de prim-ministrui japonez Shinzo Abe pentru a combate deflaţia.
India importă 75% din necesarul de petrol, iar analiștii spun că scăderea
prețurilor petrolului va ușura deficitului de cont curent. În același timp, costul subvențiilor pentru combustibili în India ar putea scădea cu 2,5 miliarde dolari în acest an, dar numai dacă prețul petrolului rămâne scăzut.
(Sursa: capital.ro)
