Criza din Ucraina umbreşte manifestările comemorative de la Auschwitz. Un invitat faimos lipseşte: Vladimir Putin. Un scandal?
Victimele şi nu politicienii contează. Prin urmare, organizatorii evenimentelor din 27 ianuarie, polonezii de la Muzeul Auschwitz-Birkenau nu au trimis invitaţii formale şefilor de stat şi de guvern. Cine vrea să participe este binevenit. Şi totuşi, există riscul unei răsturnări de situaţie: dezbaterile publice s-au axat mai puţin pe soarta puţinilor supravieţuitori ai lagărului de concentrare şi mai mult pe absenţa unui politician de vază.
Nici la Auschwitz şi nici la Praga
Preşedintele Vladimir Putin nu vine la Auschwitz. Purtătorul lui de cuvânt a explicat că nu a existat „nici o invitaţie personală”. El nu a precizat însă, dacă invitaţia era într-adevăr aşteptată. Televiziunea cehă a înformat că Putin nu se va deplasa nici la Praga. Aici este găzduit între 26 şi 27 ianuarie Forumul-Mondial al Holocaustului, în memoria victimelor naţional-socialismului. Preşedintele ceh Milos Zeman i-a adresat însă o invitaţie oficială omologului său de la Kremlin, Vladimir Putin.
În calitate de urmaşă a Uniunii Sovietice, Rusiei îi revine un rol special în victoria asupra Germaniei hitleriste în cel de-al Doilea Război Mondial. Armata Roşie a eliberat lagărul de la Auschwitz-Birkenau în urmă cu excat 70 de ani, la 27 ianuarie 1945. Acolo au fost ucişi peste un milion de oameni, majoritatea evrei.
Noi tensiuni generate de Ucraina
Preşedinţii ruşi nu au luat parte în fiecare an la comemorările de la Auschwitz. Dar la aniversarea a şase decenii de la eliberare, Putin a fost prezent.Şi în 2005, manifestările au fost umbrite de tensiunile cu Ucraina. Printre invitaţi se număra atunci proaspăt alesul preşedinte ucrainean pro-vestic Victor Iuşcenko, un „emanat” al aşa-numitei „Revoluţii Portocalii”, mişcare de protest pe care Rusia o considera ca fiind susţinută de Occident.
De această dată, la Auschwitz va fi prezent preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko. Dar actuala criză o depăşeşte cu mult pe cea de acum un deceniu. Rusia acuză Occidentul că ar fi sprijinit înlăturarea violentă de la putere a preşedintelui ucrainean Victor Ianukovici, în iarna anului 2014. Guvernele vestice la rândul lor susţin că Moscova este direct responsabilă de anexarea Crimeei şi de susţinerea forţelor separatiste. De ambele părţi au fost decise sancţiuni.
Confruntarea cu Polonia
Efectele se resimt şi în statele vecine. Polonia se vede din nou ameninţată. După 1945, Polonia a fost inclusă în Blocul Comunist dominat de Uniunea Sovietică. Astăzi ţara este membră a membră a Uniunii Europene şi NATO, dar teama faţă de gigantul rus domină. Relaţiile dintre Varşovia şi Moscova s-au răcit vizibil după declanşarea crizei din Ucraina. În august 2014, Polonia refuza să acorde dreptul de a survola spaţiul aerian aeronavei în care se afla ministrul rus al apărării.
Cu puţin timp înaintea comemorării Holocaustului, declaraţiile ministrului polonez de externe au fost aspru criticate de Moscova. Într-un interviu, Grzegorz Schetyna a spus că Auschwitzul a fost eliberat de soldaţi ucraineni. Presa rusă a explodat.Politicienii de la Moscova au acuzat Varşovia de „falsificarea istoriei” şi de „cinism”. Dar şi decizia lui Putin de a nu lua parte la comemorare a fost larg dezbătută în Rusia. Publicistul pro-Kremlin Maxim Şevcenko a calificat Polonia ca fiind ” de un snobism respingător”. Până şi politicianul din opoziţie Boris Nemţov s-a referit la „marea greşeală” a Poloniei. „Absenţa lui Putin va fi considerată drept extremă lipsă de respect faţă de memoria deţinuţilor şi a eliberatorilor lor”, a scris Nemţov în blogul său.
Şi totuşi la Auschwitz nu vom asista la un eşec diplomatic. Exact cu o săptămână înainte de eveniment, Moscova a anunţat participarea lui Serghei Ivanov, şeful cancelariei prezidenţiale ruse.
Nici o întâlnire cu Poroşenko la Auschwitz
Expreţii germani pe probleme est-europene au păreri diferite. Neinvitarea personală a lui Putin nu reprezintă un scandal, este de părere Gerhard Simon de la Universitatea din Köln. Pentru DW el a declarat: „Ar fi putut veni, dacă ar fi vrut să vină”. Simon nu exclude posibilitatea ca şeful de la Kremlin să fi refuzat participarea, pentru ” a nu demonstra din nou cât este de izolat”. „Probabil că experienţa lui din Brisbane, Australia nu îi dă pace”, spune expertul, referindu-se la plecarea intempestivă a lui Putin de la summit-ul G-20, din noiembrie 2014.
Carmen Scheide, expert în istoria Europei de Est la Universitatea St. Gallen din Elveţia crede că s-a greşit atunci când Putin nu a fost invitat personal la Auschwitz. „Este o greşeală, putea să participe”, a declarat ea pentru DW. În ciuda divergenţelor politice, Putin putea fi invitat pentru a arăta că „avem un trecut comun, care nu poate fi disecat”.
Prezenţa preşedintelui ucrainean la Auschwitz putea fi o ocazie bună pentru a-i aduce la aceiaşi masă pe Putin şi Poroşeko, după contramandarea întâlnirii lor planificate la Astana (Kazahstan), alături de cancelara Angela Merkel şi preşedintele francez François Holland.
Politologul din Köln este însă ceva mai sceptic: „Există destule şanse pentru ambii să discute, pentru aşa ceva nu au nevoie de comemorarea de la Auschwitz”.
(Sursa: dw.de)
