Rusia duce o povară grea pe umerii săi, având în vedere că situația economică nu este una roz. Dar țara condusă de Vladimir Putin se îndreaptă, într-adevăr, spre prăpastie?
„Fără îndoială că economia Rusiei are probleme, însă un colaps total este puțin probabil”, comentează Charles Wyplosz, profesor universitar și directorul Centrului Internațional pentru Studii Bancare și Monetare din Geneva, într-un editorial publicat de Project Syndicate.
Petrolul și gazele naturale reprezintă mai mult de 60% din exporturile țării conduse de Vladimir Putin, restul procentelor fiind atribuite altor bunuri de larg consum.
În aceste condiții, declinul major al prețului „aurului negru” reprezintă un șoc pentru Rusia, mai ales în condițiile în care efectul acestuia este amplificat de sancțiunile impuse de Occident. Astfel, recesiunea pândește la ușă.
Iar pentru ca situația să fie și mai gravă, se pare că produsele din care Rusia face cei mai mulți bani nu se vor scumpi prea curând, astfel că problemele vor atârna pentru ceva vreme de gâtul acestei țări.
Diferența față de 1998
În 1998, Rusia a trecut printr-o criză gravă, având în vedere că deficitul fiscal (cheltuielile depășesc încasările) și cel de cont curent (ce semnalează o scădere a valorii activelor străine) urcau vertiginos.
Țara avea nevoie de împrumuturi pentru ca să supraviețuiască, așa că se împrumuta în valută, lucru ce a condus la o depreciere a rublei, iar datoria externă a statului a crescut considerabil. În cele din urmă, intrarea în insolvență a devenit inevitabilă.
Comparativ, în ultimii ani, Rusia a reușit să ajungă la un surplus bugetar, iar datoria publică este la un nivel scăzut, de 20% din produsul intern brut. E adevărat că statul obține cei mai mulți bani din vânzările de petrol și gaze naturale și că veniturile din această sursă, exprimate în dolari, au scăzut considerabil, după ce petrolul s-a prăbușit pe bursă.
Însă moneda rusească a scăzut aproape la fel de mult ca aurul negru. În consecință, veniturile din petrol și gaze, exprimate în ruble, au rămas aproape neschimbate, arată sursă citată.
„Rusia se află într-o poziție confortabilă, așa că încă nu există motiv de panică”, comentează Charles Wyplosz.
Rubla s-a depreciat cu 46% față de dolar pe parcursul anului trecut, însă acest lucru a fost determinat de o ieșire masivă a capitalului. Se pare că oligarhii și-au mutat o mare parte din averi în afara granițelor, iar dacă situația economică și politică se va destabiliza și mai mult, atunci vor scoate și mai mulți bani din țară.
De asemenea, și populația are toate motivele să își țină economiile în valută.
Dar deprecierea monedei locale va umfla și mai mult inflația, care deja se află la un nivel de două ori mai mare decât cel urmărit de banca centrală, de 5%.
În acest context, banca centrală a crescut dobânda-cheie, de la 10,5% la 17%, o decizie care are sens în totalitate, potrivit lui Charles Wyplosz. Dar există și reversul medaliei, având în vedere că va adânci și mai tare problemele Rusiei, deoarece descurajează creditarea și nu oprește exodul capitalului.
„Iar politicienii s-ar putea grăbi să arate cu degetul spre această instituție, chiar dacă nu e vinovată pentru declanșarea crizei”, arată sursa citată.
De ce se teme Putin
Charles Wyplosz consideră că Vladimir Putin ar putea avea o soartă similară cu cea a predecesorului sau, Boris Elţin.
Până acum, Putin a fost norocos, deoarece a preluat frâiele puterii în momentul în care prețul petrolului a început să urce. Populația consideră că le-a oferit câțiva ani de creștere a calității vieții. Decizia de a nu impune reforme nepopulare ar putea afecta economia pe termen lung, dar i-a asigurat sprijinul poporului, cel puțin pentru moment.
Dacă adăugăm la aceste lucruri faptul că Putin a arătat în repetate rânduri că vrea să țină piept Occidentului, ne putem da seama de ce a reușit acesta să creeze iluzia că Rusia este din nou o superputere mondială.
Charles Wyplosz amintește însă că ideea Statelor Unite și a țărilor de pe Bătrânul Continent, cum că o presiune economică asupra Rusiei va conduce la îndepărtarea lui Putin de la putere, reprezintă un pariu riscant.
Dacă rușii vor resimți problemele, atunci singura șansă a liderului de la Kremlin este să aibă o poziție internațională agresivă. „Intervențiile militare, până la urmă, sunt cele mai atrăgătoare când frontul domestic este în flăcări”, potrivit sursei citate.
Dar Charles Wyplosz crede că Occidentul nu trebuie să stea cu mâinile în sân, ci să acționeze precaut, luând în considerare toate aceste aspecte.
(Sursa: independent.md)
