Galeria Treptele Romane a fost clădită în urmă cu circa 1.800 de ani, potrivit istoricilor, iar în prezent se află pe lista monumentelor din patrimoniul naţional. Situl a rămas abandonat de mai mulţi ani, fără ca nimeni să ia vreo măsură pentru conservarea sau punerea lui în valoare.
La marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad, un vechi foişor cu acoperişul devastat, fără uşă şi ferestre, reprezintă intrarea într-una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni, ce poate fi vizitată. Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia.
Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, însă nimeni nu mai pare interesat de soarta ei. Foişorul care protejează vechea intrare în galeria minei de aur se prăbuşeşte treptat sub apăsarea timpului. A fost zugrăvit în anii trecuţi, după ce turiştii i-au mâzgălit pereţii cu desene pornografice, însă acoperişul de şindrilă prăbuşit nu i-a mai fost înlocuit.
Drumul aurului
Intrarea în galeria minieră a fost blindată pentru ca vizitatorii să nu se mai aventureze în interior, însă apoi uşa de fier a dispărut. În ultimul an, drumul de acces până la Treptele Romane a fost asfaltat, fără ca soarta obiectivului istoric să se schimbe.
Primarul din Brad, Florin Cazacu, anunţa încă din 2009 că locul va face parte dintr-un traseu turistic denumit „Drumul Aurului”. Planurile administraţiei locale din Brad prevedeau un traseu de zece kilometri, care porneşte de la Muzeul Aurului din Brad, un muzeu unic în Europa, continuă pe valea Musariu unde se află „Treptele Romane”, urcă la Biserica 12 Apostoli din Ruda, coboară spre fosta exploatare auriferă Gura Barza, iar în final, din Crişcior turiştii sunt invitaţi să circule cu mocăniţa până în gara din Brad, şi ea un monument istoric cu o arhitectură atrăgătoare.
Peisajul dezolant din Barza
„Drumul aurului” a rămas la stadiul de proiect în timp ce dezastrul a pus stăpânire pe locurile vechilor mine. Cel mai trist exemplu este Gura Barza, o exploatare auriferă care a funcţionat intens timp de aproape două secole în vecinătatea municipiului Brad, unde înainte de 1989 au lucrat până la 6.000 de oameni. Centrul minier s-a închis definitiv în 2006, iar de atunci clădirile care ocupau mai multe hectare au fost lăsate pradă jefuitorilor.
Sursa: historia
