Ofițerii și procurorii anticorupție au început vineri, 6 februarie, descinderile în cel mai răsunător dosar ce vizează scurgerea banilor spre Rusia din băncile moldovenești, scrie Deutsche Welle.
Este vorba de 10,9 miliarde de lei moldovenești scurși din Banca de Economii (bancă de stat) și de 17 miliarde de lei scurși prin intermediul Băncii Sociale (bancă privată). În total 28 miliarde de lei (1 Euro = 20 Lei). Pentru comparație, bugetul total al Moldovei a fost, în 2014, de 25 miliarde 815 milioane lei. Potrivit fostului șef al Comisiei parlamentare pentru economie, Veaceslav Ioniță, cu banii furați „puteau fi construiți 300 km de autostradă ca în Germania” sau „puteau fi modernizate rețelele de apă și canalizare din toate orașele Moldovei”.
Bani scurși spre Rusia
Vineri dimineață, ofițerii au descins la 26 de adrese din Chișinău și au efectuat percheziții la birourile membrilor consiliilor de administrație ale băncilor respective, dar și la reprezentanții unor agenți economici care au beneficiat de credite suspecte oferite de cele două bănci. Perchezițiile au avut loc în cadrul a două dosare penale – unul deschis pentru abuz în serviciu (în cazul Băncii Sociale) și altul pentru încălcarea regulilor de creditare (în cazul Băncii de Economii). La operațiune au participat 60 angajaţi ai Centrului Național Anticorupție.
Dis-de-dimineață, casa și grădina milionarului Ilan Shor, președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii au fost luate cu asalt de ofițerii anticorupție. Aceasta după ce presa, dar și unele instituții guvernamentale, au tras numeroase semnale de alarmă în ultimul an că banii din cele două bănci plus Unibank (toate trei controlate prin interpuși de controversatul om de afaceri Ilan Shor, care-și neagă atribuțiile) se scurg spre Rusia. În cele din urmă, Banca Națională a Moldovei a instituit asupra celor trei bănci administrare specială, oferindu-le, pentru a le salva, 4 miliarde de lei. Ex-premierul moldovean, Ion Sturza, invocă, însă, suma de 21 miliarde de lei oferită celor trei bănci. „Exista riscul apariției unei panici în sistemul bancar. BNM a luat decizia să ofere acces la lichidități acestor bănci pentru a asigura stabilitatea financiară la aceste trei bănci și pentru a proteja deponenții acestor bănci”, se justifică guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu.
Efectul a fost zguduitor și aproape imediat. În doar două luni, leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 35%, generând o creștere în lanț a prețurilor. Oamenii care își primeau salariile în lei moldovenești au devenit mai săraci, iar deprecierea leului continuă.
Ilan Shor anchetat în libertate
Vineri, la sediul CNA au fost aduși fostul președinte interimar al Băncii Sociale, Natalia Rahuba, fostul președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bârcă, membrul Consiliului de Administrație al Băncii Sociale, Leontii Suholitco, dar și însuși Ilan Shor. După două ore de audieri, Shor a declarat presei: „Am oferit toate informațiile care mi-au fost solicitate. Voi colabora în continuare cu instituțiile statului pentru a oferi informația necesară. Pentru mine este importantă salvarea celor două bănci”.
Șeful Direcției Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, a comunicat, însă, că atât Ilan Shor cât și celelalte trei persoane interogate la CNA au statut de bănuit în dosarele deschise de CNA și Procuratura Anticorupție, dar vor fi anchetați în stare de libertate. Zumbreanu a mai spus că în rezultatul perchezițiilor, ofițerii CNA „au ridicat mai multe documente care se referă la dosarul penal privind situația Băncii de Economii și Băncii Sociale”.
Potrivit presei de la Chișinău, DNA a declanșat procedura în privința Băncii de Economii și Băncii Sociale după ce BNM a primit rapoartele administratorilor speciali care prezintă situația de la cele două bănci comerciale. Raportul despre Unibank (de asemenea aflată sub administrare specială) încă nu a fost prezentat.
Vin detectivii americani!
Statul a cedat pachetul majoritar la Banca de Economii în august 2013, după ce instituţia a fost adusă în prag de faliment printr-un management defectuos. Acum două luni, Curtea Supremă de Justiţie a decis că Banca de Economii trebuie să revină în proprietatea statului. Tot atunci, premierul Iurie Leancă a cerut Băncii Naționale a Moldovei să selecteze o companie internaţională care să expertizeze situaţia din sectorul bancar din Moldova. Ca urmare a acestor demersuri, săptămâna viitoare, compania americană Kroll Associates UK Limited (înregistrată în Marea Britanie) va începe o amplă investigație asupra sistemului bancar din Moldova, în special a tranzacțiilor suspecte de la Banca de Economii. Compania a fost desemnată ca urmare a unei licitații închise la care au mai participat patru companii străine. „Experții vor avea scopul de a stabili și identifica persoanele care sunt implicate, de a vedea dacă s-au furat active dintr-o bancă, de a identifica acel activ și a pregăti procedurile juridice pentru a-l recupera. Toate informațiile vor fi oferite organelor de drept pentru a avansa cât mai rapid în cadrul anchetei”, a explicat guvernatorul Drăguțanu.
Au „desenat” credite
La prezentarea Raportului asupra inflației, el a declarat că Banca de Economii, Banca Socială și Unibank „au desenat credite” în luna noiembrie 2014 pentru a „îmbunătăți bilanțurile contabile”. Guvernatorul BNM a spus că Banca Socială, BEM și Unibank au umflat artificial și tranzacțiile valutare interbancare în condițiile în care lunar cumpărările și vânzările de valută dintre bănci și clienți este de 120-180 milioane de dolari. „Ori, în luna noiembrie 2014 cumpărările de valută de la agenții economici a fost de 817 milioane de dolari, iar vânzările au însumat 910 milioane de dolari. “Avem un titirez, probabil a fost o anumită sumă care s-a rotit prin piață de mai multe ori – sumă pentru a arăta de unde apare la aceste teri bănci valută, iar suma este direct legată cu volumul mare umflat al creditelor acordate. Acest lucru a fost făcut pentru a arăta o îmbunătățire a bilanțului la Banca de Economii și Banca Socială. Probabil ei sperau că astfel vor evita măsura de administrare specială a Băncii Naționale”, a conchis Drăguțanu.
„Am sol
icitat partenerilor noştri americani şi europeni să ne sprijine activ acum în investigarea acestor soluţii şi în cazul în care se va descoperi că într-adevăr astfel de scheme au avut loc sau a fost vorba despre un management incorect sau fraudulos, atunci cei care se fac vinovaţi vor fi traşi la răspundere”, a spus la rândul său premierul Iurie Leancă. Aceasta în contextul în care presa de la Chișinău a denunțat în repetate rânduri o legătură obscură între Ilan Shor și Vlad Filat, lider al Partidului Liberal-Democrat din Moldova, al căruia prim-vicepreședinte este Iurie Leancă. Potrivit presei, după ce Leancă a solicitat desfășurarea anchetei internaționale asupra sistemului bancar al țării, relația sa cu Vlad Filat s-a deteriorat.
Justiție compromisă
Reprezentanții societății civile sunt sceptici în privința unei intenții sincere a autorităților de a soluționa acest caz în favoarea țării și a cetățenilor în condițiile în care, anterior, decizii în cazuri asemănătoare au fost luate în favoarea celor care au prădat țara. Există voci la Chișinău care susțin că perchezițiile de vineri au fost organizate pentru a fi șterse urmele tranzacțiilor ilegale înainte ca detectivii americani să ajungă la Chișinău. Alte voci susțin că, de fapt, ilegalitățile care s-au comis sunt prea grave pentru a putea fi evitată procedura penală, numai că aceasta se va desfășura formal. Altfel spus, autoritățile erau nevoite să inițieze cauza penală pentru ca, în cele din urmă, să-i achite pe suspecți.
Ipoteză politică
Deputatul liberal, Valeriu Munteanu, crede că descinderile de vineri ale ofițerilor și procurorilor anticorupție au legătură cu prima tentativă de a învesti marți, 10 februarie, guvernul. Într-o postare pe internet, Munteanu a lăsat să înțeleagă că perchezițiile de vineri ar fi un semnal pe care finanțatorul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc (despre care presa a scris că ar controla Procuratura și CNA), i-l transmite liderului PLDM, Vlad Filat (presat de UE să creeze o coaliție de guvernare cu liberalii, nu cu comuniștii): „Pe semne că Vladimir Gheorghevici (Vlad Plahotniuc – n.n.) îl avertizează astfel pe Vladimir Vasilievici (Vlad Filat – n.n.) să stea cumincior și să se conformeze coaliției cu PCRM, excluzând astfel Partidul Liberal de la guvernare, pentru că în ultimele zile Vasilievici (Filat – n.n.) i-a transmis lui Gheorghevici (Plahotniuc – n.n.), mesaje clare că nu mai rezistă insistențelor europene de creare a unei coaliții pro-europene împreună cu PL…”.
(Sursa: dw.de)