Măsurile de austeritate introduse în luna iunie 2011 în Grecia ca răspuns la criza datoriei publice au condus la creşterea cu o treime a cazurilor de sinucidere în această ţară, arată un studiu publicat marţi, transmite AFP, citat de Capital.
O echipă de cercetători greci şi americani au analizat datele privind cazurile de sinucidere din Grecia în perioada 1983 -2012 şi corelaţia lor cu evenimentele legate de planurile de austeritate adoptate după 2008 sau dimpotrivă cu prosperitatea din anii precedenţi, de exemplu aderarea Greciei la zona euro în 2002 sau organizarea Jocurilor Olimpice din 2004.
‘Analiza noastră arată o creştere semnificativă a sinuciderilor în urma evenimentelor legate de austeritatea din Grecia’, se arată în acest studiu publicat în revista medicală britanică BMJ Open.
Guvernul grec a anunţat, în luna iunie 2011, un al doilea mare pachet de măsuri de austeritate cuprinzând scăderea salariilor funcţionarilor şi reducerea cheltuielilor cu protecţia socială, care pare să fie avut un impact puternic asupra curbei sinuciderilor. Numărul cazurilor de suicid (bărbaţi şi femei) a crescut în medie cu 35,7% ‘în lunile care au urmat după această dată comparativ cu lunile precedente’, potrivit autorului principal al studiului, profesorul Charles Branas.
Cercetătorii arată, de asemenea, o creştere a numărului de cazuri de suicid la bărbaţi după debutul recesiunii în Grecia, în luna octombrie 2008 (creştere de 13,1%), precum şi în luna aprilie 2012 (creştere de 29,7%), după ce sinuciderea unui pensionar într-o piaţă din Atena a provocat un val de emoţie. De altfel, în lunile mai şi iulie 2012 cifrele privind cazurile lunare de suicid au atins cele mai mari niveluri din ultimii 30 de ani, 62 şi respectiv 64 de cazuri. În sens invers, cele mai mici cifre privind cazurile lunare de suicid au fost înregistrate în perioade mai favorabile din punct de vedere economic, lunile februarie 1983 şi noiembrie 1999, 14 cazuri.
Profesor la Universitatea din Pennsylvania, Charles Branas, estimează că nu doar politicile economice influenţează curba sinuciderilor dar şi ‘mesajele publice’ care însoţesc aceste politici. Decidenţii politici şi mass media trebuie să fie conştienţi de ‘impactul potenţial negativ asupra sănătăţii publice, în special asupra sinuciderilor’ al acestor măsuri de austeritate, a subliniat Charles Branas. Acesta i-a sfătuit pe decidenţi să prezinte publicului politicile de austeritate într-o manieră mai puţin dramatică şi de asemenea să aleagă politicile cele mai puţin drastice atunci când au aceeaşi eficacitate economică.
(Sursa: capital.ro)
