În momentul apariţiei, într-o perioadă de maximă criză pentru România, nimeni nu îşi putea imagina că un petec minuscul de hârtie care valora doar 10 bani va face cunoscut numele României în toată lumea. Şi, totuşi, bancnota românească de 10 bani, emisă în 1917, a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai mică bancnotă din lume.
Bancnota de 10 bani emisă la începutul anului 1917 de Ministerul de Finanţe al României este cea mai mică bancnotă din lume, potrivit World Records Academy. Propriu-zis, este aproape cât un timbru şi avea o valoarea monetară extrem de mică. De altfel, tipărirea ei este un paradox şi pentru specialişti, având în vedere uriaşa inflaţie din România anului 1917.
Cea mai mică bancotă din lume. Cum arăta şi ce puteai să cumperi cu ea
Bancnota de 10 bani a înlocuit moneda de 10 bani, care circulase anterior pe teritoriul României, începând cu anul 1867, bătută prin comandă în Anglia. De atlfel, regimul monedelor a fost din nou reglementat şi, în 1880, când a fost înfiinţată şi Banca Naţională a României, singura abilitată să emită monedă de metal şi hârtie.
Bancnota de 10 bani a înlocuit moneda cu aceeaşi valoare, chiar la începutul anului 1917, când România nu mai deţinea ca teritoriu decât Moldova, restul ţării fiind ocupat de trupele germane şi bulgare. Aşa cum a fost ea emisă, bancnota arăta mai mult ca un timbru. Avea dimensiunile de 27,5 x 38 de milimetri. Bancnota este colorată în verde şi portocaliu şi pe ea se pot observa anul de emisie şi cuvântul „Romania“. Pe avers este imprimat chipul lui Ferdinand I al României , iar pe revers, stema României cu deviza regală „Nihil Sine Deo”.
Practic, avea şi cea mai mică valoare monetară din ţară, înregistrând încă de la emisie un record, fiind chiar şi astăzi bancnota cu cea mai mică valoare din România. În anul 1917, 1 leu echivala cu 100 de bani, iar după cum spun istoricii, o găină costa 9 lei, un cumpărător avea nevoie de exact 90 de bacnote pe care să le ofere vânzătorului de păsări. Iar pentru un kilogram de pâine, în 1917, aveai nevoie de 5 bacnote de 10 bani. Cu o bacnotă de 10 bani, un român din 1917, putea cumpăra, aproximativ un sfert de kilogram de pâine.
De ce a fost emisă cea mai mică bacnotă din lume
Emiterea bacnotei de 10 bani în anul 1917, cu o valoare monetară foarte mică, într-un an cu o inflaţie uriaşă din cauza războiului şi a pierderilor teritoriale pare paradoxală la prima vedere. Istoricii caută însă explicaţiile emiterii acesteia în situaţia economică a ţării, care avea nevoie de bani, dar nu dispunea de materie primă pentru baterea monezilor cu valori mici, extrem de căutate într-o perioadă de sărăcie cruntă. De altfel, banii cu valoare monetară mare erau o raritate în rândul populaţiei sinistrate în Moldova.
„În anul 1917, România, care a intrat în 1916 în război de partea Antantei, suferise pierderi teritoriale uriaşe. Practic era ocupată Muntenia, Oltenia, Dobrogea, iar aliaţii Anglia şi Franţa erau departe şi prea ocupaţi cu Frontul de Vest, iar pe ruşi nu se putea conta în acele momente. România ajunsese ca un stat african mic, în mijlocul unui război mare. Economia căzuse puternic, ţara era izolată, nu se putea vorbi de importuri şi exporturi, hrana şi obiectele de maximă utilitate, fiind cele mai căutate. Lipseau metalele preţioase şi, în general, resursele de orice fel. Era foarte greu să baţi monedă în aceea perioadă. Practic, soarta a ceea ce a mai rămas din ţară atârna de un fir de păr”, spune istoricul botoşănean Gheorghe Median.
Totodată, în 1917, România face un împrumut în condiţii grele de la Banca Angliei în valoare de 40 de milioane de lire sterline. Propriu-zis, una dintre explicaţiile istoricilor pentru emiterea aceste monede este lipsa materiei prime şi în acelaşi timp nevoia majorităţii populaţiei de monedă cu valoare mică pentru procurarea hranei, de exemplu, pâine. Un alt indiciu este oferit şi de materialul din care erau făcute aceste monezi subdivizionare ale leului.
Practic, până la 1900, acestea erau bătute din bronz. După începutul de secol XX, era folosit nichelul. Ei bine, acest metal, care a fost retras din compoziţia monedelor şi în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, era folosit şi de industria armamentului, improvizată în ateliere de pe teritoriul Moldovei. Cu alte cuvinte, metalul, mai ales nichelul era preţios în 1917, monedele fiind înlocuite cu bancnote. Tot din cauza efortului de război, spun istoricii, bacnota era atât de mică. Practic, se folosea puţină cerneală şi puţină hârtie.
Cât costă o bancnotă de 10 bani
După 1990, bancnota de 10 bani a fost oficial înregistrată de World Records Academy, drept cea mai mică bancnotă din lume. Dacă în 1917, valora exact 10 bani, astăzi pe site-urile de cumpărături online, colecţionarii pot să procure bancnota cu preţuri între 20 şi 100 de lei.
Sursa: adevarul
