Republica Moldova va fi următoarea țintă a Rusiei, care a oferit o pace temporară Ucrainei, deși este în situația de invadator și aș spune chiar că se află în situația de terorism internațional, iar după cum se știe, cu teroriștii nu se negociază.
Astfel, pe timpul păcii oferit Occidentului și Ucrainei, Rusia va avea răgazul și forța de a se concentra asupra provocării și agresării altor state din regiune, respectiv Transnistria și Republica Moldova. Această provocare nu este numai la adresa Republicii Moldova, ci și la adresa României, deoarece Republica Moldova nu mai reprezintă pentru România ceea ce a reprezentat Ucraina.
Este mult mai mult: România și-a asumat, prin vocea Președintelui Klaus Iohannis, că va garanta integritatea teritorială a Republicii Moldova: „În calitate de președinte ales, vă asigur că România va proteja fără doar și poate teritoriul și interesele economice ale Republicii Moldova”, declara, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis cu ocazia vizitei sale în Republica Moldova.
Rusia ar fi avut două variante de a provoca Republica Moldova: una diplomatică și una militară.
Varianta diplomatică presupunea destabilizarea Guvernului minoritar de la Chișinău prin preluarea puterii prin control politic asupra Republicii Moldova cu ajutorul lui Igor Dodon, președintele Partidului Socialist, fan al țarului sau prin apropiații lui.
Acest scenariu devine posibil atâta timp cât la Chișinău Partidul Comuniștilor a ajuns să susțină Guvernul minoritar format din două partide care refuză să abroge art. 11 din Constituția Republicii Moldova privind neutralitatea acesteia, dând posibilitatea astfel Republicii Moldova să adere la NATO.
Faptul că Partidul Liberal a fost lăsat în afara ecuației de putere de la Chișinău, deși este singurul partid proeuropean și pentru aderarea la NATO, subliniem clar slăbiciunea puterii temporare de la Chișinău în fața presiunii fără precedent a Rusiei.
Poate fi și o tactică de supraviețuire a Republicii Moldova, care vede în această atitudine o soluție diplomatică la presiunile venite dinspre Moscova.
Însă, între timp, Republica Moldova a căzut, și nu sub gloanțele rusești, ci sub propria neputință. Liderii coruptibili, șantajabili, obișnuiți să joace la două capete, așa-zis pro-occidentali, ai PDM și PDRM, au făcut ieri (joi – n.r.) jocul Moscovei oferindu-i țarului Rusiei o nouă țară la butonieră.
Trebuie precizat că statul român a făcut tot ceea ce era posibil (și chiar mai mult) pentru a menține Republica Moldova pe drumul pro-occidental, în care valorile democrației și prosperitatea să ofere cetățenilor moldoveni alte perspective.
În viziunea mea, clasa politică de la Chișinău nu se mai împarte, din păcate, în pro-occidentală și pro-rusă, ci rămâne complăcută într-o grupare fără ideologie, în care frică, banii și scheletele din dulap primează în fața intereselor poporului moldovean.
Nu am nicio îndoială că România va continua să ajute poporul Republicii Moldova să nu rămână în pauperitate și sub dictatura țarului. Acum va fi mai greu, având în vedere că „planul de încercuire a României cu dușmani strategici”, despre care vorbeam în articolul anterior, este pus în practică, iar Rusia se află deja la granița României. Rămâne de văzut cât va mai rezista Partidul Liberal în actualul Parlament moldovean, având în vedere că e singurul partid care a susținut necondiționat aderarea la NATO și la UE.
O a doua variantă a Rusiei, dar care nu mai este de actualitate, era aceea de invadare militară pe modelul ucrainean, descrisă chiar de Generalul Breedlove.
Astfel, un prim scenariu al acestei variante a reieșit din declarația lui Igor Dodon, în noaptea alegerilor din Republica Moldova, prin care propunea un Referendum de autodeterminare pentru zona prorusă din Est care a votat în majoritate cu Partidul Socialist, punând Republica Moldova într-o situație similară cu Ucraina și făcând posibilă prezența forțelor ruse în Republica Moldova pentru apărarea cetățenilor rusofili de „ocupantul” moldovenesc.
Al doilea scenariu viza crearea de tulburări la granița cu Transnistria, acolo unde la momentul trasării liniei de demarcație, mai multe comunități rusofile au fost intenționat lăsate pe teritoriul Republicii Moldova, și iarăși Vladimir Putin, un veșnic apărător al rușilor de pretutindeni, va trebui „să acționeze” pentru protejarea acestora de un pericol imaginar.
Dacă Ucraina este astăzi un dosar mai ușor de gestionat pentru Uniunea Europeană, din punctul meu de vedere, interesele economice, politice, geostrategice ale marilor puteri fiind mai scăzute, în cazul Republicii Moldova avem de-a face cu o situație mult mai complicată și cu o provocare mai mare pentru Europa și SUA, și implicit pentru România, deși Republica Moldova este o țară infinit mai mică decât Ucraina.
Alexandru Cumpănașu, președintele Asociației pentru Implementarea Democrației
(Sursa: independent.md)
