50% dintre elevii de 15 ani din România nu înțeleg sensul unui text. Acesta este analfabetismul funcțional, UE demarând o campanie masivă pentru schimbarea paradigmei: profesorii trebuie să învețe cum să-i învețe pe copii. Rețeaua de programe-pilot la nivel european are în România doi piloni: Iași și Arad.
Neglijată de către politicienii români, problema analfabetismului funcţional este luată în serios pe plan mondial şi a generat o serie de proiecte interstatale care vizează atât elevii şi familiile acestora, cât şi profesorii. La nivelul Uniunii Europene se încearcă reducerea analfabetismului funcţional până la 15%, în timp ce în România se situează undeva la 50%.
Ideea principală dintr-un text
Proiectele internaţionale au pornit de la un raport întocmit de Grupul de Experţi la Nivel Înalt, practic o analiză calitativă şi cantitativă, urmată de o serie de recomandări. Printre acestea se numără crearea unui mediu propice dezvoltării competenţelor de literaţie, mediu ce include, deopotrivă, familia şi şcoala, părinţii şi profesorii. Proiectul internaţional ADORE a demarat în 2006 şi a avut ca participante 11 ţări europene, printre care şi România.
La sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să fie capabili să recunoască ideea principală dintr-un text, să selecteze informaţii relevante şi să realizeze conexiunile de bază între acestea.
Prin literație se ajunge să conteze calitatea învățării, nu cantitatea de informații
BaCuLit, apreciat de UE
Proiectul BaCuLit este continuarea proiectului ADORE, şi se referă la alcătuirea unui Curriculum de Bază în domeniul Literației, astfel încât orice profesor din comunitatea europeană să intre în posesia unor cunoștințe fundamentale, privind lucrul cu textul, la disciplina pe care o predă. Din România au fost implicate în proiect doar CCD Arad şi Fundaţia Filocalia Iaşi.
Comisia pentru Educație de la Bruxelles a hotărât că BaCuLit este cel mai important proiect de cercetare al momentului. Programul de formare BaCuLit a fost pilotat în Germania, Ungaria, Olanda, Portugalia, Suedia şi România (în Iaşi şi Arad cu câte două grupe de 25 cadre didactice). Dacă în vechime se considera că cititul înseamnă a transfera conținutul textului în mintea cititorului, în prezent, conform teoriilor psiholingvistice, cititul înseamnă o reconstruire a sensului. Această operație se realizează conectând întotdeauna cuvintele din text cu informațiile și cunoștințele anterioare.
Specializări pentru profesori
Proiectul ISIT – Implementarea Strategiilor Inovative în formarea profesorilor – se află în desfăşurare şi a fost iniţiat de Universitatea din Koln. Proiectul ISIT își propune abordarea nivelului scăzut al competențelor de literație ale elevilor, precum şi formarea profesorilor în domeniul literației. Proiectul vizează pregătirea a 30 de profesori din Germania, Ungaria și România ca formatori în domeniul literației.
Practic, ISIT continuă demersurile începute în proiectele ADORE și BaCuLit în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de literație ale elevilor prin formarea profesorilor în schimbarea practicii de predare de la clasă.
Zece profesori din zona Moldovei se perfecționează în știința predării pe înțelesul copiilor
Vor să schimbe paradigma
Din România, în acţiunea de formare au fost incluşi 10 profesori. „Este absolut necesar să avem un grup de formatori în domeniul literației. Subiectul, deși este atât de discutat în spațiul european, nu este aproape deloc cunoscut în sistemul educațional românesc. Suntem una dintre puținele țări europene care nu oferim cursuri de literație în formarea inițială a profesorilor și nu avem nicio carte de specialitate care să abordeze acest subiect. Profesorii noștri au nevoie de cunoaștere și, apoi, de schimbarea practicii de predare la clasă. Ei trebuie să schimbe focalizarea de pe predare cantitativă pe înțelegerea calitativă a ceea ce predau copiilor”, susține prof. Romaniuc, coordonatorul proiectului din România.
„Profesorii trebuie să schimbe focalizarea de pe predare cantitativă pe înțelegerea calitativă a ceea ce predau copiilor.”
Liliana Romaniuc, coordonatorul proiectului ISIT în România
Reţea europeană de literaţie
ELINET – European Literacy Network este un proiect de 4 milioane de euro, coordonat de Universitatea din Koln. Practic, ELINET este o rețea de 78 de organizații din 29 de țări europene care activează în domeniul literației. Această rețea s-a constituit în cadrul proiectul cu același nume, în vederea conștientizării, informării și dezvoltării de politici europene pentru diminuarea analfabetismului la nivel european.
România este reprezentată prin 4 organizații, din Iași (Fundația Filocalia), Cluj, Timișoara și Arad. ELINET urmărește crearea unui mediu cât mai favorabil dezvoltării competențelor de lectură și înțelegere, îmbunătățirea procesului de predare pentru înțelegere, îmbunătățirea incluziunii și accesului la educație.
În mod specific, sunt vizate reducerea numărului copiilor și adulților analfabeți funcțional, dezvoltarea competențelor de lectură și înțelegere. Din reţea fac parte ministere ale educației din Europa, universități și centre de cercetare, organizații cu expertiză în domeniul formării profesorilor, fundații și organizații din societatea civilă.
O ieşeancă, în conducerea ELINET
Rețeaua ELINET este coordonată de un Bord format din specialiști recunoscuți la nivel european în domeniul literației. Din acest Bord face parte şi prof. Liliana Romaniuc, care va pilota la Iași materialele ce vor fi realizate în cadrul proiectului. „Proiectul ELINET este primul demers de o asemenea amploare, cu organizații din aproape toate țările europene și cu un obiectiv clar, asumat de către toți partenerii – lupta împotriva analfabetismului funcțional. România are probleme majore la acest capitol, aproape 50% dintre elevii noștri de 15 ani având dificultăți majore în înțelegerea textelor citite.
Începând cu luna martie vom avea la dispoziție un instrument online de identificare a nivelului de analfabetism funcțional al elevilor. Acesta va fi pilotat în școlile din proiectul nostru, Reading to Learn. Vom organiza evenimente de informare și conștientizare și speranța noastra este că și România își va asuma eradicar
ea analfabestimului funcțional, la fel cum o fac și celelalte state europene. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi realizate rapoarte de țară cu privire la situația analfabetismului funcțional. Astfel, vom avea și noi o documentare profesionistă în acest domeniu” spune prof. Liliana Romaniuc.
