Locuitorii din comuna Vlăsineşti au reuşit să cucerească piaţa alimentară românească, dar şi cea internaţională cu caş, caşcaval şi telemea făcute după reţete vechi de mai bine de 500 de ani. Secretul, spun sătenii, au tercut de la producţia de acasă la cea făcută în mici fabrici, este laptele cu nişte proprietăţi unice.
Comuna Vlăsineşti, situată la 40 de kilometri de municipiul Botoşani, este un loc renumit pentru produsele sale lactate preparate prin metode tradiţionale. „Este o zonă unde au fost înregistrate câteva preparate tradiţionale, unice în România, fiind vorba despre smântână, brânză şi caşcaval cu specific local.
Totodată ,se intenţionează autorizarea ca produs tradiţional a caşcavalului de Săveni, un brand regional foarte important”, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.
De altfel, produsele din lapte ale vlăsineştenilor au ajuns deja în resaurantele din toată ţara, spun procesatorii care cumpără de la ei materie primă, fiind foarte apreciate în principal în Iaşi şi Bucureşti.
Poveste din 1446, de pe moşiile boiereşti
Povestea caşcavalului şi a brânzei din Vlăsineşti începe acum 500 de ani, mai precis de la 1446, când pe moşiile boierilor Vlaşin erau crescute cirezi mari de vite. Din laptele lor, despre care vlăsineştenii spun că este cel mai bun din toată lumea, se făceau tot felul de preparate, de la caş până la caşcaval. De altfel, şi localnicii în vârstă spun că din moşi-strămoşi se fac preparate delicioase din lapte de vacă la Vlăsineşti.
„De când mă ştiu, am auzit de la bunicul care, la rândul lui, ştie de la moşi-strămoşi: vlăsineştenii, de pe vremea boierilor, au crescut vaci şi au învăţat să facă din lapte caşcaval şi brânză de vacă ca la Vlăsineşti. Aici este plin de păşuni grase, cu plante frumos mirositoare. De aceea, vacile de aici au cel mai bun lapte din Moldova”, spune Angela Mihai, o ţărancă din Vlăsineşti, care creşte vite.
Caşcavalul de Vlăsineşti un produs tradiţional apreciat
Specialiştii în zootehnie spun că, în anii 2000, la mai bine de zece ani de la desfinţarea Intreprinderilor de Colectare şi Industrializare a Laptelui (ICIL) şi mai ales după intrarea României în UE, ţăranii din Vlăsineşti s-au constituit în asociaţii de crescători de vite, iar în zonă au început să apară mici fabrici de procesare a laptelui, la Săveni, Coţuşca şi chiar în Vlăsineşti.
Cel mai dulce lapte din Moldova
În comuna Vlăsineşti, tradiţia preparării în gospodării a caşcavalului şi a caşului de vacă nu a mai fost continuată, în schimb reţetele vechi şi de 500 de ani au ajuns la oamenii din comună care au reuşit să facă fabrici de procesare a laptelui.
Laptele pentru produse vine de la vacile ţăranilor din Vlăsineşti
„La noi, cine să mai facă în casă produsele astea? Doar aşa, câteva bucăţi, să avem în casă. Tinerii, o parte sunt plecaţi în străintate, iar cei care au rămas cresc vite şi vând laptele la făbricuţele apărute şi la Vlăsineşti, şi în satul vecin, Miron Costin”, spune tanti Angela. Una dintre fabrici este cea a familiei Solomnescu, iar cealaltă – chiar din Vlăsineşti, a unui localnic. La fabrica acesteuia din urmă, lucrează oameni din comună, reţetele tradiţionale fiind preluate, spun angajaţii firmei, iar procesul tehnologic este tradiţional.
Explicaţia specialiştilor
„Produsele noastre sunt înregistrate ca produse tradiţionale. Folosim acele reţete de sute de ani de aici, de la Vlăsineşti. Am muncit să le culegem de la bătrâni, să le testăm. Chiar şi din monografie comunei ne-am inspirat. Facem caşcaval din lapte de vacă tradiţional, telemea,brânză, caş şi smântână. Toate sunt după reţetele autentice din Vlăsineşti, unice în ţară”, spune inginerul Oana Sabie.
Totodată specialiştii spun că au descoperit şi secretul produselor lactate de la Vlăsineşti. „Ele au un gust dulceag, foarte plăcut. Se simte parcă un pic din aroma florilor. Este laptele vacilor din Vlăsineşti, care dă această aromă. Sunt hrănite pe pajiştile pline cu plante medicinale din zonă. Este o configuraţie unicat şi, automat, laptele este unic în România”, spune Oana Sabie.
Brânza de Vlăsineşti este făcută cu ustensile tradiţionale
Florile care dau aroma laptelui sunt bozul, cicoarea, coada şoricelului, nalba, potbalul şi socul. Chiar dacă au renuţat la meşteşug, oamenii din Vlăsineşti contribuie la contrinuarea tradiţiei. Muncesc în fabrici, aproximativ 300 de localnici fiind angajaţi, aduc zilnic câte 2.500 de litri de lapte la procesat şi, bineînţeles, au venit cu reţetele.
Oana Sabie tehnologul care prezintă produsele tradiţionale
De exemplu, unul dintre muncitori, nea Mihai, a adus o reţetă din perioada comunistă, cea a caşcavalului de Săveni, ce urmează să fie înregistrat. „Fabrica de lactate de la Săveni a fost înfiinţată în 1959. Eram tânăr tare, aveam 18 ani când am început să lucrez acolo. Când s-a desfinţat, după 1990, am adus aici reţeta, la Vlăsineşti”, spune nea Mihai.
Printre clienţi, restaurantele de lux
Caşul, caşcavalul şi brânza din Vlăsineşti ajunge în oraşe precum Iaşi sau Bucureşti, fiind cerute, în primul rând, de restaurantele de lux. „Aroma acesta deosebită şi puţin dulceagă a laptelui din compoziţia caşcavalului şi a caşului a adus mult succes preparatelor. Avem şi un magazin în Bucureşti. De fapt, caşul nici măcar nu mai ajunge în judeţul Botoşani, este foarte cerut la Bucureşti. Caşcavalul este cumpărat de multe restaurante cunoscute din Iaşi şi Bucureşti”, spune Oana Sabie, inginerul în cadrul unei fabrici din localitate, care aparţine familiei Portariuc. Cealaltă fabrică de aici, a familiei Solomonescu, anunţă că din 2007, exportă produse naturale din lapte de Vlăsineşti în străinătate.
Sursa: adevarul
