3.500 de rromi la 5.000 de locuitori numără comuna Lungani. Acum 80 de ani, erau doar 200 de rromi. Ursarii și lingurarii pleacă în Occident, la muncă, la furat sau la cerșit, dar vătrașii preferă să rămână în bordeiele lor, lângă familii, să înfrunte sărăcia.
„Polul sărăciei” nu este doar un mit. La Lungani, până şi primăria parcă stă să cadă peste edil, iar rromii din comună trăiesc în condiţii de secol XIX. Nu au curent electric, se încălzesc cu vreascuri şi îşi vând munca la câmp pe un blid de mâncare.
Câinii umblă prin sat de foame
Comuna Lungani apare periodic în statisticile oficiale la două capitole: sărăcie lucie şi natalitate ridicată. Primarul Gheorghe Pricop ştie că indicatorii sunt legaţi între ei şi că a ajuns să conducă o comună „celebră” din cauza a două sate. „Zmeu şi Crucea sunt satele sărace, locuite de rromi. Sunt oameni săraci, unii şi cu câte 10 copii. Din 5.500 de locuitori ai comunei, peste 3.500 sunt în Zmeu şi Crucea”, spune Pricop. În preajma primăriei mişună câinii vagabonzi mai ceva ca în cartierele ieşene. Un sătean se amuză, dezvăluind că până şi şeful de post a rămas fără găini, pentru că i le-a omorât un câine fără stăpân.
Copiii din Zmeu vin la centrul de zi pentru a-și face lecțiile, dar mai ales pentru a lua masa
Noroiul a invadat asfaltul
Drumul spre Crucea poate fi numit semi-asfaltat. Bitumul, turnat anul trecut de Eky-Sam se afla sub o palmă de pământ, adus pe şosea de roţile căruţelor, de copitele cailor sau chiar de cizmele localnicilor. Satul este unul răsfirat, cu 1.800 de locuitori, dar familiile sunt numeroase. „Se bucură că primesc 200 lei la naştere şi apoi alocaţie, dar banii se duc repede”, spune primarul. În mijlocul satului, cea mai modernă clădire este şcoala. Cu termopane, cu apă curentă, dar fără canalizare. În Crucea sunt 280 de copii rromi iar învăţătorul Petru Marchidan se chinuie să-i convingă pe părinți să-şi dea copiii la şcoală. „În perioada interbelică aici erau 165 de rromi. Acum sunt 2.000. Totul ţine de educaţie, inclusiv natalitatea”, susţine Marchidan.
Centrul de zi, din satul Zmeu
Caşul din Iaşi e făcut de rromi agricultori
Învăţătorul rrom este o adevărată enciclopedie ambulantă. Vorbeşte continuu despre binefacerile educaţiei şi este convins că lipsa acesteia i-a sărăcit pe romi. În 1999 a fost unul dintre primii profesori de limbă romani din ţară, tocmai la Crucea. „A fost opoziţie inclusiv de la conducerea şcolii. Eu le tot spun copiilor să înveţe, altfel vor ajunge ca părinţii lor, forţă de muncă la negru pentru cinci comune din jur. De ce rromii din Ardeal sau din Banat sunt mai bogaţi? Pentru că au avut deschidere. În 1999, când am început să predau, eu nu aveam televizor acasă, pentru că nu aveam nici curent”, explică Marchidan.
Copiii îl ascultă, dar îl ascultă şi părinţii. Mai ales că Marchidan a învăţat de toate şi ştie să explice pe înţelesul lor. „Educaţia nu este o cheltuială, ci o investiţie. În Crucea sunt vătraşi, adică asimilaţi. Se ocupă cu agricultura şi cu animalele. Caşul din pieţele ieşene de aici pleacă, dar este vândut la samsari, că rromii nu stau la piaţă”, explică el.
Curtea școlii din Lungani, un lac de noroaie
Plătesc vara ce mănâncă iarna
Sărăcia de la Crucea nu seamănă cu cea întâlnită în alte aşezări de rromi, unde se mai ridică, din loc în loc, câte un palat cu turnuleţe. Aici toţi sunt săraci şi trăiesc în case care aduc mai mult cu bordeiele de secol XIX. Mulţi dintre ei nu au nici curent electric, pentru că nu ar avea cu ce să-l plătească, şi se încălzesc cu vreascuri furate din pădurea de salcâmi din apropiere.
Muncesc cu ziua, la negru, pentru oamenii mai înstăriți din satele şi comunele vecine. Mai mult, au început să-şi vândă zilele de muncă la câmp cu multe luni înainte. „Se împrumută, domnilor! Se împrumută cu mâncare, nu cu bani. Se împrumută iarna şi muncesc vara, la câmp, în contul împrumutului”, explică Petru Marchidan.
Liderul rromilor refuză să dezvăluie de la cine se împrumută cei din etnie, pentru că toţi sătenii sunt săraci. Dar primarul, Gheorghe Pricop, confirmă că rromii iau iarna mâncare pe datorie şi plătesc în vară cu zile de muncă.
„Caietul” este evidenţa contabilă
Sătenii evită şi ei să dezvăluie numele celor care îi împrumută cu mâncare, de teamă că nu vor mai fi acceptaţi când vor avea, la rândul lor, nevoie. „Aşa este, cum a spus primarul, dar nu mergem să cerem un blid de mâncare. Cei mai mulţi iau pe caiet de la magazin sau de la bar şi nu pot plăti. Se ia mâncare, dar şi ţigări, cafea sau o bere. Iar vara merg la muncă pentru datorie”, spune unul din rromi. Unul dintre barurile din comună, amplasat chiar la intrarea în curtea Primăriei, aparţine fiului primarului. Dar edilul din Lungani se jură că nu a cerut niciodată clienților să muncească în contul datoriei, deşi are în proprietate şi o asociaţie agricolă.
Tinerii încă mai merg călare, ca acum 100 de ani. Sub copite era asfalt, dar stratul de noroi e de câțiva centimetri
Mirajul Occidentului în Zmeu
În satul Crucea s-au investit bani din proiectele destinate rromilor. De ceva timp funcţionează şi un centru de zi, cu o capacitate de 25 de copii. Practic, copiii vin câte 50, pentru că sunt împărţiţi în două grupe, în funcţie de programul de la şcoală. Copiii îşi fac temele şi primesc câte o masă caldă, ceea ce acasă nu au întotdeauna.
La doar câţiva kilometri, pe un drum pietruit înecat şi el în noroi, se află satul Zmeu. Casele sunt mai mari şi mai frumoase, iar în sat este un kilometru de asfalt, turnat tot printr-un program pentru rromi. „Cei din Zmeu sunt ursari şi lingurari, dar şi lăutari. Mulţi pleacă în străinătate. Unii la muncă, alţii cântă, mai sunt unii şi la cerşit sau chiar la furat. Au văzut cum este afară şi încearcă şi ei să se ridice. Cei din Zmeu se mişcă, călătoresc, dar în Crucea vătrașii sunt aşezaţi”, spune Petru Marchidan.
Învățătorul Petru Marchidan încearcă să-i scoată pe rromi din sărăcie prin educație
Rivalitate între ursari și vătrași
Cele două sate, Zmeu şi Crucea, sunt locuite de rromi, dar între ele există o rivalitate ce tinde spre ură. Sătenii din Zmeu râd de cei din Crucea pentru că sunt „înapoiaţi”. „Bani au, dar nu ştiu ce să facă cu ei. Sunt samsari de animale, îi găseşti la toate târgurile din zonă. Dar cheltuie banii aiurea, nu-şi fac şi ei o casă”, spune un rrom din Zmeu.
La rândul lor, cei din Crucea spun că vecinii din Zmeu au mai mulţi bani, dar că banii ar proveni din cerşit şi cântat în străinătate, nu din ceea ce consideră ei muncă cinstită. „Nu este ură, este mai mult o rivalitate. Nu se înţeleg prea bine, e drept. Dar nici violenţe prea multe nu avem”, spune învăţătorul Marchidan.
Citește și Ce n-ați știut despre MAFIA de la Infecțioase: Dorobăț și Bugeac storceau MILIOANE din Sănătate
Performanță: olimpic internațional la Romani
Şi în Zmeu există şcoală, pentru că sunt înregistraţi 320 de copii, pe lângă cei 1.350 de adulţi. Copiii nu excelează la învăţătură, dar directorul Ioan Tudose este mulţumit că reuşeşte să-i alfabetizeze. Cu toate acestea, dascălul se mândreşte şi cu rezultate de excepţie la Olimpiade. „Olimpiada de romani are acelaşi statut cu cea de română sau de matematică. Noi avem olimpic internaţional. Ca principiu, Romani ar trebui să se predea doar rromilor, dar vin şi românii la ore. Şi profesorul este român”, spune Tudose. Profesorul de romani este Claudiu Hâncu, un localnic minoritar român, care a învăţat ţigăneşte pentru a se înţelege cu vecinii.
