Reprezentanţii Clubului Sportiv Municipal Studenţesc (CSMS) au pierdut un proces intentat de o angajată. Tribunalul Iaşi a admis în parte cererea formulată de Sorina Ioana Iacob şi a constatat nulitatea deciziei de încetare a contractului individual de muncă.
Mai mult, judecătorii au obligat CSMS să-i plătească ieşencei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi actualizate, calculate de la data emiterii deciziei contestate şi până la rămânerea definitivă a sentinţei.
Totuşi, magistraţii au respins cererea de obligare a clubului de fotbal la plata unor daune morale.
De unde a pornit scandalul
Cea care i-a chemat în faţa instanţei pe mai-marii echipei din Copou este nimeni alta decât o… secretară! Femeia a dat recent în judecată CSMS Iaşi, solicitându-le judecătorilor din cadrul Tribunalului să oblige clubul de fotbal la plata unor daune morale de 100.000 de lei.
În plus, Sorina Iacob le-a cerut magistraţilor să constate nulitatea absolută a deciziei de încetare a contractului individual de muncă din data de 29 noiembrie 2012, precum şi anularea acelei hotărâri. Mai mult, femeia a solicitat să primească din urmă şi salariile aferente perioadei 29 noiembrie 2012 – până în prezent.
Concediere din cauza copilului?
Reclamanta a precizat că a fost angajată pe funcţia de secretară la Stadionul „Emil Alexandrescu“ pe data de 12 octombrie 2010, iar, pe 31 ianuarie 2012, s-a decis suspendarea contractului de muncă, pentru creşterea şi îngrijirea copilului.
Femeia a mai susţinut că, la finele lunii noiembrie 2011 s-a născut fiul ei, iar, pe 25 noiembrie 2013, ea şi-ar fi reluat activitatea în cadrul clubului.
„Pe data de 29 noiembrie 2013, reprezentaţii clubului au dispus încetarea contractului de muncă începând de pe data de 30 noiembrie 2013, ca urmare a desfiinţării postului. Nu mi s-a dat un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare. Nu mi s-au comunicat în scris motivele deciziei respective. Potrivit legislaţiei, angajatorul avea interdicţia de a mă concedia în termen de şase luni de când m-am întors la muncă din concediul de maternitate“, a menţionat reclamanta în cererea adresată judecătorilor ieşeni. În concluzie, femeia afirmă că ar fi fost concediată în mod nelegal.
Șefii clubului au dat din umeri
De cealaltă parte, reprezentanţii Asociaţiei CSMS au solicitat instanţei de judecată respingerea acţiunii formulată de ieşeanca în vârstă de 30 de ani.
Astfel, Florin Prunea, preşedintele executiv al clubului din Copou a menţionat că cererea femeii este inadmisibilă, deoarece aceasta nu ar fi mers iniţial la o şedinţă de informare în privinţa medierii. Mai mult, şefii CSMS au precizat în faţa instanţei că, de pe 25 şi până pe 29 noiembrie 2013, femeia nu ar fi venit pe la muncă, exprimându-şi verbal dorinţa de a sta cu copilul ei.
„Ea nu a respectat prevederile contractului individual de muncă, stând în continuare la domiciliu cu fiul ei. Mai mult, ea a cerut Serviciului Financiar-Contabil din cadrul clubului găsirea unei soluţii prin care să poată sta în continuare cu copilul, dar să primească şi ajutor social de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă“, a subliniat Florin Prunea.
Preşedintele executiv al CSMS Iaşi a adăugat că singura soluţie viabilă pentru ceea ce-şi dorea angajata era ca ea să fie concediată, dar cu un preaviz prescurtat, de doar cinci zile, de comun acord cu femeia.
Citește și Un „junior“ ar putea primi daune morale de 100.000 de lei de la CSMS Iaşi!
O decizie a Consiliului Director
În continuare, reprezentanţii CSMS Iaşi au afirmat că, în 2013, Consiliul Director al clubului din Copou a decis restructurarea Centrului de Copii şi Juniori, desfiinţând cinci posturi de antrenori, dar şi postul de secretară, pe care îl ocupa reclamanta.
De partea cealaltă, ieşeanca a precizat că CSMS a depus la dosar o dovadă că ar fi apelat la un mediator autorizat, dar că nu a specificat care ar fi soluţia pentru stingerea conflictului de muncă. Astfel, femeia a subliniat că reprezentanţii CSMS au fost doar de acord cu medierea, fără a veni cu o soluţie concretă şi viabilă.
De asemenea, ieşeanca a ţinut să sublinieze faptul că nu a solicitat niciodată reducerea termenului de preaviz, de la minimum 20 de zile, la cinci zile lucrătoare.