În subteranele Botoşaniului se află cel mai mare buncăr civil din Moldova. Se întinde pe o suprafaţă de peste 250 de metri pătraţi şi reprezintă un veritabil centru de comandă, pregătit în orice clipă pentru război,calamităţi sau epidemii.
Undeva într-un cartier aproape de centrul Botoşaniului, sub asfaltul străzilor, sub reţeaua de instalaţii sanitare şi canalizare se află un loc despre care foarte puţini botoşăneni ştiu. De fapt este unul dintre locurile secrete ale oraşului, dar vitale în acelaşi timp. În acest loc, mult sub pământ se intră doar însoţit de oamenii în uniformă şi discret, ferit de privirea curioşilor.
”Inima” Botoşaniului în cazul unui dezastru
Propriu-zis marele secret din măruntaiele oraşului este un buncăr anti-aerian, dar care a fost construit pentru a face faţă tuturor tipurilor de calamităţi. Şi într-adevăr în labirintul de beton armat, inexpugnabil se intră cu foarte mare discreţie. Explicaţia este dată de cel care îl are în grijă, un angajat la Protecţia Civilă.
Propriu-zis marele secret din măruntaiele oraşului este un buncăr anti-aerian, dar care a fost construit pentru a face faţă tuturor tipurilor de calamităţi. Şi într-adevăr în labirintul de beton armat, inexpugnabil se intră cu foarte mare discreţie. Explicaţia este dată de cel care îl are în grijă, un angajat la Protecţia Civilă.
”Păi aici este centrul de comandă. În cazul unui dezastru aici este ”creierul” oraşului. De aici sunt coordonate toate activităţile şi operaţiunile de salvare şi intervenţie. De aici se aprobă şi se semnează totul. De aici se iau decizii”, spune cu mândrie, Sorin Curcă, Şef Serviciu Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă. Intrarea interioară in buncăr.
Intrarea interioară in buncăr
Şi într-adevăr în uriaşul de beton, este amenajat un adevărat punct de comandă. În acest loc se retrag toţi factorii de decizie civili, dar şi persoanele cu grave probelem de sănătate sau atenţie specială. Practic acest buncăr este dotat cu absolut tot ce trebuie pentru a fi coordonat oraşul, în cazul unei calamităţi, din subteran. Din acest loc sunt coordonate toate adăposturile pentru populaţie împânzite în subteranul Botoşanilor. ”Locul este perfect întreţinut şi pregătit pentru orice fel de calamitate sau conflict armat. În orice clipă se poate intra în el şi supravieţui”, asigură Sorin Curcă.
Cum funcţionează buncărul
Practic în interiorul uriaşului de beton întins pe o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi se intră discret, pe baza registrului, printr-o uşă din metal blindată şi făcută să reziste în orice condiţii. Pe o scară îngustă se coboară într-un labirint din măruntaiele pământului. Pe culoarele înguste se ajunge rapid la camera de comandă. O încăpere dotată cu mese lungi şi un pupitru, unde stătea autoritatea civilă cu cel mai mare grad. La instrucţiile de până acum, aceştia au fost primarii municipiului Botoşani. Peste tot sunt afişate tipurile de atac armat sau calamitate şi explicat în detaliu modul ideal de procedură.
Pe holurile buncarului
Totodată este şi o hartă precisă a Botoşaniului, cu diferite zone colorate şi numerotate. ”Această hartă a oraşuui, este împărţită pe zone de intervenţie. Sunt trecute toate magazinele, benzinăriile, punctele de colectare, de ajutor, absolut orice. Cunoaştem inclusiv distanţele, pentru a şti cum să intervenim rapid şi la obiect. ”, spune Curcă. Sunt şi alte panouri, cu alţi parametri, minuţios prezentaţi pentru ca intervenţiile să fie sigure şi prompte. Practic în această încăpere, dar şi în cea alăturată plină de birouri, telefoane, maşinării şi tot felul de hărţi şi planşe se află creierul întregului sistem de apărare a municipiului Botoşani.
O parte a instalaţiei de aerisire
”Sunt trei încăperi de unde se pot lua deciziile. Acolo este concetrată toată logistica, sistemului de apărare civilă a Botoşaniului. De acolo autorităţile civile iau deciziile şi practic coordonează tot oraşul în cazul unei situaţii de urgenţă, fie război, fie calamitate”, explică şi referentul de specialitate pentru Protecţie Civilă, Ionel Roglinschi, cel care are grijă zilnic de buncărul centrului de comandă. Pe lângăa ceste încăperi, buncărul este dotat cu o baie, chiar şi o bucătărie, o cameră de odihnă şi locuit unde la nevoie pot fi montate şi paturile suprapuse, un punct sanitar, magazii.
Buncăr inexpugnabil
Dar cel mai importantă este centrala telefonică, de unde pleacă toate comenzile, dar şi panoul de control de unde este selectat tipul de atac sau calamitate şi modalităţile de intervenţie. ”Adăpostul este făcut pentru a putea fi folosit pentru toate tipurile de calamităţi sau atac, de la cel biologic, chimic până la cel aerian. În funcţie de tipul acestuia se procedează la măsurile care se impun”, spune şeful serviciului de voluntari. Fără instalaţia de aerisire, nimeni nu ar putea supravieţui însă în buncăr. Este vorba de o instalaţie care preia atât monoxidul de carbon eliberat prin respiraţie dar asigură şi aerul necesar supravieţuirii în buncăr.
Centrala telefonică
Pe fiecare perete al adăpostului se află o fantă ermetică, care preia aer de afară şi care se închide automat în momentul în care este declanaşat butonul de atac chimic sau biologic pentru a opri aerul viciat să pătrundă în buncăr. Totodată prin camera cu instalaţiile care dă aer oamenilor din buncăr, se ajunge şi la o ieşire secretă în cazul în care buncărul ar fi compromis sau ieşirile către oraş blocat de dărâmături.
Ieşire de urgenţă din buncăr
”Este o ieşire de serviciu, care se întinde pe o distanţă de o sută de metri. Practic cei din adăpost ies la o oarecare distanţă de locaţie, pentru a fi în siguranţă”, spune Ionel Roglinschi. Cât despre posibilitatea ca buncărul să cedeze, cei care au grijă de el şi îi cunosc toţi parametrii, spun că această şansă este nulă. Buncărul este practic inexpugnabil.” Este făcut din beton armat, uşile sunt deosebite de groase
şi se închid ermetic,are rezervă de apă, generator de curent, zidurile au o grosime de peste 30 de centimetri, iar înălţimea în adăpost este de 2,5 metri. Se deplasează cu uşurinţă în el iar instalaţiile de aer fac posibilă supravieţuirea mult timp în acest loc”, confirmă Sorin Curcă.
Cel mai mare buncăr civil din Moldova
La dimensiunile şi dotările pe care le are, buncărul din Botoşani, este unul dintre cele mai mari buncăre civile din România. A fost construit în 1978, pentru a oferi siguranţă, liderilor comunişti ai oraşului şi făcea parte dintr-un plan naţional de apărare. S-ar fi dat o atenţie deosebită Botoşaniului, fiindcă era aproape de graniţa rusească dar şi fiindcă Emil Bobu, unul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu, era din judeţul Botoşani.
Harta Botoşaniului pe zone de intervenţie
” Nici la Ciolpani, unde am făcut instructajul, nu am văzut adăposturi civile atât de mari. Nu ne putem pronunţa cu privire la cele militare, ne referim la cele civile”, spune Curcă. Deşi au trecut aproape 40 de ani de la construcţia lui, Sorin Curcă, spune că adăpostul îndeplineşte toate normele în vigoare, mai mult decât atât a fost aproape un etalon, când au fost publicate normele tehnice pentru adăposturi din 1999.
”Ţin minte că în 1999 au fost emise normele tehnice pentru aceste adăposturi, pe care trebuiau să le îndeplinească. Ei bine la noi nu era cazul, normele tehnice era perfect adaptate pe acest adăpost”, precizează şefului serviciului de voluntari. Pentru a se obişnui cu buncărul, toţi primarii de după 1990 ai Botoşaniului au intrat în adăpost şi au ţinut şedinţe ale Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în sala de şedinţe.
Muzeul din buncăr
Deşi au fost aduse echipamente noi, în buncăr au fost păstrate şi vechea aparatură, din 1978. Este vorba de telefoane cu baterie şi manivelă, instalaţii de aer cu manivelă sau căşti de infanterie. Explicaţia este simplă: când tehnica dă rateuri cu vechiturile supravieţuieşte toată lumea. Specialiştii în Protecţie Civilă de la Botoşani, spun că în momentul în care curentul sau orice reţea de telefonie cade, ei se pot descurca în buncăr.
”Telefoanele acestea vechi, cu manivelă sunt perfect funcţionabile. Dacă reţelele cad, atunci intră în funcţiune acestea. Culmea dar sunt mai eficiente şi cu ele se poate lua legătura cu toate adăposturile Botoşaniului şi chiar cu puncte din apropierea judeţului”, spune Roglinschi. Mai mult decât atât a fost păstrată şi o maşină de scris veche sau un fax la fel de antic, dar care sunt perfect funcţionale. În buncăr se află chiar şi unelte dar şi o barcă pneumatică. În municipiul Botoşani se află nu mai puţin de 51 de adăposturi civile, amplasta strategic şi care spun reprezentanţii Protecţiei Civile, sunt suficiente pentru numărul populaţiei.
Sursa: adevarul
