Doi necunoscuți au o afacere la Iași care se bate de la egal la egal cu marii industriași, furnizorii de utilități sau cu liderii din construcții. Drogul pe care îl vând se găsește la fiecare colț de stradă. Suma jucată în total de ieșeni în 2014 a fost de 40 milioane de euro. Royal Amex, deținută de Cristinel Prelipcean și Cătălin Scafaru, are 257 de aparate în Iași, înregistrând venituri de 67 milioane de lei, practic o treime din toată piața locală. Prelipcean a fost prins făcând evaziune la Constanța, tot cu păcănele. În spatele sumelor uriașe se află sute de dependenți, oameni care și-au amanetat tot, familii distruse, sinucideri și chiar omoruri.
Doi necunoscuți au o afacere la Iași de 67 milioane de lei pe an. Cifra veniturilor reprezintă, ca idee, jumătate din cifra de afaceri declarată de Apavital, tot în 2014, una dintre cele mai mari companii la nivel de județ, cu aproape 1.000 de angajați. În schimb, cei doi au o mână de salariați, dar pentru ei lucrează mașinile, cele 257 de aparate de „păcănele” împânzite prin tot județul. Cristinel Prelipcean și Cătălin Scafaru, acționarii Royal Amex, sunt noii „tătuci” ai jocurilor de noroc din Iași.
Fenomenul are dimensiuni nebănuite: cele 13 firme acreditate în județ au declarat cifre de afaceri care arată că ieșenii aruncă 40 milioane de euro pe an la păcănele. Aisbergul are un vârf vizibil: fiecare colț de bloc aflat la stradă, în Iași, are un spațiu pentru jocuri. Sub apă, la adâncime, se adună banii.
Creștere incredibilă
Royal Amex a pogorât în oraș în noiembrie 2012. Cristinel Prelipcean venea din Constanța, unde avusese deja un dosar de evaziune, iar ieșeanul Cătălin Scafaru a devenit administrator. Au un sediu social modest, în Târgu Cucu, unde funcționează și un mic salon de slot-machine, iar angajații, ezitanți, au spus că patronii nu stau la discuții cu presa.
În 2013, veniturile erau deja de 5,2 milioane de lei, iar profitul net de peste 1 milion. Explozia s-a produs în 2014, când Royal Amex înregistrează 67 milioane de lei venituri, circa 35% din toată piața de păcănele la nivelul județului. A fost anul când și-au autorizat 257 de aparate, iar profitul a fost surprinzător de mic: doar un pic peste 1 milion de lei, ceva mai mult decât în anul precedent.
Un salon de jocuri în plin centrul Iașului, pe Anastasie Panu, semn al unei industrii care dictează în Iași
Evaziunea lui Prelipcean
Lumea patronilor de păcănele este mică, câțiva indivizi se intersectează pe piață, fiind asociați în mai multe firme. În 2009, Cristinel Prelipcean opera în Constanța, fiind asociat cu alt ieșean, Florin Diaconu, în firma Ardap Style. Au plasat opt aparate în două baruri din Năvodari, iar un control al Serviciului de Investigare a Fraudelor i-au prins fără licențe pe softurile rulate. Neînregistrarea aparatelor făcea ca toți banii să fie obținuți la negru. Doar pentru cele opt aparate, prejudiciul calculat a fost imens: 300.000 de euro.
Contestă taxa de viciu
În schimb, la Iași, Cristinel Prelipcean a contestat în instanță taxa de viciu impusă de Guvern, în valoare de 400 de euro pentru fiecare aparat deținut. Taxa a fost legiferată, prin Ordonanță de Urgență, la sfârșitul lui 2014 și a intrat în vigoare în februarie 2015. Ulterior, a fost aprobată și de Parlament printr-o lege.
Nemulțumit că trebuie să plătească taxa și pe 2014, Cristinel Prelipcean invocă retroactivitatea legii. Suma pe care o vrea recuperată este de 172.000 de lei. Un alt jucător important din Iași, Răzvan Ghimici, patron al firmei Best Ardap SRL, solicită, de asemenea, recuperarea a 37.000 de lei. Ghimici a avut încasări în 2014 de 20 milioane de lei. Și Eurogames Ltd a contestat taxa pe viciu, cerând în instanță 157.000 de lei.
În replică, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a precizat: „Trebuie avut în vedere că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României este monopol de stat. Am dat posibilitatea organizatorilor de jocuri de noroc să renunțe la activitatea desfășurată dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și licențiere”.
Cătălin Scafaru, șeicul jocurilor de noroc. Asociatul său, Cristinel Prelipcean (stânga), a avut probleme cu legea la Constanța
Un dependent: „Tot ce prindeam jucam”
Un fost dependent de păcănele a povestit pentru 7EST drama prin care a trecut. Mihai spune că a reușit cu greu să treacă de această dependență cu ajutorul familiei. ”Am jucat la aparate timp de cinci ani. Nu am mai jucat de un an. Sunt căsătorit și am un copil. Pe lângă salariu, tot ce prindeam băgam la aparate. Soția a avrut să divorțeze când am amanetat electronicile din casă. Am pierdut foarte mulți bani, mult aur. Am câștigat cel mai mult 10.000 de lei dintr-un aparat. În loc să mă duc acasă cu ei, i-am jucat în alte săli, și i-am pierdut. Simțeam cum îmi zvâcnesc tâmplele când ratam un tablou. Pulsul îmi creștea și aveam tendința de a da cu pumnii în aparat. Nu vreau să mai aud de aparate. Și acum sunt tentat, dar de când geamurile sunt acoperite și nu mai văd aparatele, este mai bine”, a povestit Mihai.
Criminal din cauza jocurilor
O crimă ce a plecat de la dependența de păcănele s-a petrecut anul trecut, în campusul studențesc Târgușor. Aurelian Gisoan, de 20 de ani, și-a ucis colegul de cameră cu sânge rece, aplicându-i mai multe lovituri de cuțit. Alt coleg din cameră, și el atacat, a reușit să supraviețuiască. Apropiații criminalului spun că Giosan era drogat de jocurile de noroc, acumulând și multe datorii. Anchetatorii au arătat că mobilul crimei a fost jaful. Criminalul a furat un laptop, 80 de lei și un telefon mobil. După ce și-a atacat colegii de cameră, a incendiat încăperea. Doar una dintre victime a reușit să supraviețuiască locviturilor de cuțit și incendiului.
Răzvan Ghimici, cu venituri de 20 milioane de lei/an, este milionar din păcănele la nici 30 de ani
Statul nu suportă terapia „bolnavilor de jocuri”
Psihologii spun că în cazul dependenților de jocuri de noroc, în momentul în care aceștia realizează problema, se îndreaptă nociv spre propria persoană. ”Acest tip de dependență este specific tuturor categoriilor sociale, indiferent de sex, vârstă, situație financiară. Am avut pacienți care o duceau bine cu banii. În primul rând, jocul de noroc conferă putere. Joacă pentru a dovedi că sunt puternici. Jocurile de noroc oferă o stare de euforie, o efervescență pe care jucătorul o caută chiar și atunci când realizează că nu câștigă”, explică psihologul Ermina Sorocianu.
Ea precizează că este nevoie de sprijinul familiei pentru ca un dependent să scape de viciu. „Am lucrat cu familia pacientului, șansele de revenire fiind mult mai mari. S-au văzut și cazuri de suici
d, plecând de la jocurile de noroc. Dependenții devin mult mai agresivi, atât cu cei din jur, cât și cu propria persoană”.
Psihologul spune că statul tolerează afacerea „păcănelelor”, pentru că taxele colectate sunt mari, dar decontarea terapiei pentru acest tip de dependență are o valoare foarte mică. „Astfel, nu apar clinici specializate, costurile fiind prea mari”, a menționat Ermina Sorocianu. Și mai grav este că mulți jucători ajung să-și distrugă viața fără a se interna la Spitalul Socola, din cauza mentalităților greșite. „Orice dependență trebuie tratată de specialiști. Nu există boală rușinoasă”, a concluzionat psihologul.
Inspectorul lua șpagă ca să anunțe când vin controalele
În noiembrie 2014, DNA a dispus începerea acțiunii penale împotriva mai multor funcționari ai ONJN, care lucrau mână în mână cu patronii saloanelor de păcănele. Ioan Teodorescu, inspector ONJN, lua șpagă între 100 de lei și 3.000 de euro pentru a-i anunța pe patroni când au loc acțiunile de control.
În această afacere, cu taxe ce ajung până la 80% din totalul sumelor încasate, profiturile uriașe se facă dacă nu înregistrezi aparatele la Fisc. Inspectorii ONJN erau mituiți pentru a închide ochii atunci când găseau softuri ale aparatelor fără licență. Operațiunea s-a derulat între 2013-2015, cel vizat fiind inspectorul Ioan Teodorescu. Acesta cerea mita sub forma unor împrumuturi pe care nu le mai returna.
„Pe 28 iulie 2014, funcționarul l-a anunțat pe Costel Calistru, administratorul unei societăți de jocuri de noroc, că urmau să aibă controale pe raza județului Botoșani”, se precizează în Referatul DNA. În urma atenționării, Calistru a închis spațiile unde avea aparate fără licență. Inspectorul Ioan Teodorescu a fost trimis în judecată pentru 11 infracțiuni de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.
Firma lui Costel Calistru are aparate în Iași, Suceava, Botoșani și Neamț.
