Statul român a pierdut, fără explicaţii şi fără să găsească vinovaţii, un tezaur format din peste 900 de monede medievale din argint. Povestea a început în urmă cu aproape două decenii, când comoara a fost trimisă de la muzeul de istorie din Zalău la cel din Cluj, pentru catalogare. De atunci, s-a pierdut urma a trei sferturi din tezaur. Câţiva ani mai târziu, o sesizare privind misterul monedelor n-a fost luată în seamă, iar acum nimeni nu-şi mai aduce aminte ce s-a întâmplat. Ultima speranţă era ca procurorii să facă lumină, însă şi aceasta s-a pierdut, pentru că în urmă cu câteva zile faptele au fost prescrise, arată Digi24.
Povestea dispariţiei tezaurului începe în 1997. La vremea respectivă, cele 1267 de monede descoperite în comuna Borza au fost trimise de la Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la cel de Istorie din Cluj.
„Am găsit un proces verbal de mână prin care se consemnează că, în anul 1997, tezaurul de la Borza este predat pentru determinare”, spune Corina Bejinariu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău.
Expertizarea a fost gata trei ani mai târziu, fapt dovedit de prezentarea detaliată a tezaurului într-o publicaţie locală. Un an mai târziu, în 2001, un muzeograf de la Zalău şi-a atenţionat şefii că s-a pierdut urma celor peste 1.200 de monede trimise la Cluj în 1997. Nu s-a întâmplat însă nimic.
„Managerul trebuia să dispună imediat, cu atât mai mult cu cât mai mult cu cât – vă spuneam – au fost publicate în 2000, deci erau determinate deja, trebuia să ia măsuri de reîntoarce a bunurilor culturale”, mai spune Corina Bejinariu.
Directorul de atunci nu-şi mai aduce aminte ce s-a întâmplat, dar are şi el propriile nelămuriri.
„Nu cunosc în ce condiții s-au întors. Este curios faptul că, totuși, o parte din piese s-au întors”, a spus Dumitru Gheorghe Tamba, fost director al muzeului din Zalău în perioada 2000-2006.
Deși există un proces verbal din 2001 în care Tamba era anunțat că o parte din piese sunt la determinare, acesta spune că nu știa acest lucru: „Eu nu cunoşteam că s-au dus. Este posibil să fie la determinare, dar faptul ca nu s-au întors…”.
Abia după 13 ani de la prima sesizare privind dispariţia fără urmă a monedelor, noua conducere a Muzeului din Zalău a stabilit, cu certitudine, că 906 din cele peste 1200 de monede lipseau şi au cerut explicaţii Muzeului din Cluj. Răspunul a fost surprinzător.
„Aceste monede nu au intrat niciodată în instituția noastră oficial. Acel proces verbal pe care fostul nostru angajat l-a încheiat cu fosta directoare din Zalău este, practic, un proces verbal încheiat între două persoane particulare. Nu deține număr de înregistrare nici de ieșire din Zalău, nici de intrare în instituția noastră”, a spus Carmen Ciongradi, director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
Nici personajul cheie, Francisc Pap, specialistul clujean care ar fi catalogat tezaurul, trecut de 80 de ani, nu-şi mai aduce aminte ce s-a întâmplat în urmă cu două decenii. În aceste condiţii, anul trecut cazul a ajuns pe masa procurorilor. Era însă prea târziu, pentru că faptele s-au precris.
„Nu s-a dispus continuarea urmăririi penale, întrucât erau indicii de îndeplinire a termenului de prescripţie a răspunderii penale”, a spus Oana Dohan, procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Reprezentanţii Muzeului de Istorie din Zalău spun că vor continua propriile căutări pentru a recupera tezaurul pierdut.
(Sursa: digi24.ro)
