În ziua de 15 ianuarie 2016 a avut loc ședința extraordinară a Senatului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care s-a organizat în urma semnalării neregulilor existente în Metodologia de organizare a alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere academică din UAIC. În urma acestei ședințe, Universitatea a emis comunicatul de presă prin care a fost rezumat și modul prin care a fost modificată aceasta. În finalul comunicatului, se precizează că „votul studenţilor din Senat împotriva noii metodologii a avut loc în urma unor întâlniri cu studenţii din consiliile facultăţilor, dar şi din asociaţiile studenţeşti.”, se arată într-un comunicat remis marți redacției 7EST.
Asociația Studenților Francofoni din Iași, alături de Asociația Studenților de la Drept, Asociația Studenților la Comunicare și Relații Publice PRIME Iași și Asociația „Societatea pentru Psihologie”, doresc să clarifice că o astfel de întâlnire între studenții senatori și asociațiile studențești din UAIC NU a avut loc. Menționăm faptul că, la inițiativa unui student senator, a avut loc o întâlnire la care au participat 5 asociații studențești și în cadrul căreia s-a discutat despre desfășurarea alegerilor din Consiliu și Senat, însă nu și despre metodologia alegerilor. Foarte important este faptul că studentul a avut această inițiativă în calitate de președinte al unei asociații și nu sub egida titlului de student senator, discuțiile neavând ca scop dezbaterea neregulilor existente în metodologie. Prin urmare, asociațiile studențești mai sus menționate infirmă afirmația făcută la finalul comunicatului prin care se presupune că studenții senatorii s-au consultat cu organizațiile studențești.
În același timp, reamintim faptul că acești reprezentanți în structurile de tip Senat și Consiliu sunt aleși prin votul studenților („universal, direct și secret”- Secțiunea 1, art.207 al.5 lit.a. din Legea Educației Naționale) și se presupune că ei ar trebui să militeze pentru respectarea drepturilor studenților pe care îi reprezintă și ar trebui să lupte pentru un bine comun, nicidecum pentru unul propriu. Declarațiile celor doi studenți senatori, Costel Marian Dalban și Alexandru Aioanei, nu demonstrează acest lucru. Mai mult decât atât, ele reliefează tipul de „reprezentare” pe care aceștia îl consideră a fi corect și potrivit pentru studenții universității. Vineri, studenții senatori au militat în continuare pentru îngrădirea unui drept fundamental al studenților, acela de a reprezenta și de a fi reprezentați. Le reamintim că ceea ce susțin ei reprezintă o încălcare crasă a Legii Educației Naționale în vigoare care specifică foarte clar că: „Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității.” (art. 203, alin. (4) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011).
Consultarea legii și a Codului Drepturilor și Obligațiilor Studentului adoptat la nivel național prin Ordin de Ministru (ORDIN Nr. 3666 din 30 martie 2012) ar modifica discursurile studenților reprezentanți. În același timp, le-ar oferi răspunsuri eventualelor nelămuriri pe care e posibil să le aibă de-a lungul timpului și totodată, i-ar ghida către o reprezentare corectă a colegilor care le-au dat votul de încredere.
Solicităm modificarea documentelor interne, în special a Statutului Studentului existent la nivel de universitate, în acord cu Legea Educației Naționale și Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului. Deși a fost eliminată prevederea, conform căreia studenții propuși în Senat și Consiliu trebuiau să aibă media 8, acest lucru nu înseamnă că au fost eliminate toate neregulile existente.
În același timp, dorim să tragem un semnal de alarmă în ceea ce privește comunicarea deficitară dintre studenții senatori cu organizațiile și implicit cu studenții universității. Acest lucru afectează în mod direct procesul reprezentării, dar și imaginea comunității academice.
Este regretabil că s-a ajuns în această situație, în care se discută dacă legea trebuie sau nu să fie respectată. Autonomia universitară face referire la libertatea universităților de a stabili planul de învățământ și modul de evaluarea a studenților, nicidecum nu ofeă posibilitatea universității de a alege când și dacă respectă legea. Ne întrebăm totuși care a fost rațiunea care a stat în spatele deciziei conducerii UAIC de a menționa votul studenților în favoarea păstrării vechii metodologii, în condițiile în care, prin decizia Judecătoriei Iași, ordinea de drept în această privință fusese restabilită?
Asociațiile mai sus menționate își asumă răspunderea pentru buna desfășurare a alegerilor, asigurând organizarea, transparența și respectarea legii.
