Uniunea Europeană alocă 179,3 milioane euro pentru dezvoltarea tronsonului românesc al unui gazoduct între Bulgaria şi Austria, care va tranzita România şi Ungaria, valoarea proiectelor de infrastructură energetică aprobate, majoritatea în Europa Centrală şi de Est, fiind de 217 milioane euro.
Compania românească care a solicitat finanţare din partea Uniunii Europene pentru tronsonul românesc al interconectorului dintre Bulgaria şi Austria este Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz. Statele membre au aprobat în total 15 proiecte, în urma unei solicitări de propuneri în cadrul Facilităţii de Conectare Europeană (CEF), un program european de finanţare a infrastructurii energetice, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, transmite Ziarul Financiar.
Proiectele selectate vor creşte securitatea energetică şi vor contribui la eliminarea izolării unor state membre faţă de reţelele energetice de la nivelul UE. Totodată, proiectele vor contribui la dezvoltarea pieţeie europene a energiei şi la integrarea energiei regenerabile în reţeaua electrică.
“Astăzi ţintim acele regiuni ale Europei care au nevoie cel mai mult. Cu această finanţare, vom ajuta la asigurarea livrărilor şi la integrarea pieţei energetice europene, prin conectarea reţelelor de-a lungul Europei. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară încă izolată pe piaţa europeană a energiei. În sectorul gazelor, granturile alocate vor acoperi, printre altele, studii de modernizare a reţelei bulgare de transmisie a gazelor, operaţiune care va îmbunătăţi posibilităţile de transport al gazelor în regiune, în special în beneficiul Greciei, României, fostei Iugoslavii, Republicii Macedoniei şi Turciei.
Va fi alocată finanţare studiilor pentru proiectul Midcat, care va ajuta la eliminarea blocajelor de infrastructură între Peninsula Iberică şi Franţa, şi la conectarea livrărilor de gaze din Algeria şi terminalele GNL din Spania cu restul Europei. Totodată, va primi finanţare interconectorul care leagă reţelele de gaze din România, Bulgaria, Austria şi Ungaria, se arată în comunicatul Comisiei Europene, potrivit căruia este o evoluţie importantă pentru piaţa gazelor din UE, care va permite ca gazele din regiunea caspică şi de la alţi posibili furnizori, inclusiv de gaze naturale lichefiate, să ajungă în Europa Centrală.
Asistenţa financiară CEF este disponibilă şi pentru dezvoltarea infrastructurii de electricitate. Dintre cele 15 proiecte selectate, nouă sunt în sectorul gazelor naturale (ajutor financiar de 207 milioane de euro) şi şase în sectorul electricităţii (10 milioane euro). Totodată, 13 proiecte sunt pentru studii, precum cele de impact asupra mediului (29 milioane euro) şi două pentru lucrări de construcţii (188 milioane euro).
Propunerea Comisiei Europene de selectare a proiectelor a fost susţinută de Comitetul de Coordonare CEF, format din reprezentanţi ai statelor membre. Comisia Europeană urmează să adopte oficial lista de proiecte, care va primi asistenţă în cadrul CEF-Energy. În cadrul CEF, în perioada 2014-2020 au fost alocate în total 5,35 de miliarde de euro pentru infrastructuraenergetică trans-eureopeană.
Pentru a beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus în lista de proiecte de interes comun. În prezent, pe această listă figurează 195 de proiecte de infrastructură energetică. După finalizare, fiecare proiect trebuie să aducă beneficii semnificaive pentru minim două state membre, să crească securitatea aprovizionării cu energie, să contribuie la integrarea pieţei şi să încurajeze concurenţa şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Lista este actualizată o dată la doi ani.
În cadrul prime runde de propuneri pentru CEF-energy, în 2014, au fost acordate 34 de granturi, în valoare de 647 de milioane de euro. În 2015, au fost lansate două runde de propuneri. În cadrul primei dintre acestea, au fost alocate 150 de milioane de euro proiectelor de infrasdtructură în energie. În cadrul celei de-a doua runde, au fost selectate 15 proiecte, dintr-un număr de 24. Propunerile care nu au fost selectate ar putea solicita din nou finanţare, mai târziu în acest an.
(Sursa: zf.ro)
