Mi-e tot mai clar, urmărind precampania pentru localele de la Iași, că cei doi candidați la Primărie cu șanse reale, mă refer la Mihai Chirica de la PSD și Marius Bodea de la PNL, se află într-o mare confuzie. Primul pare să trateze Iașul ca pe un Pașcani mai populat în timp ce al doilea, liberalul Bodea, vede în Iași un soi de Românie în mic.
Deși implicat masiv în administrația Nichita, una profund coruptă, Chirica pare să nu înțeleagă că, înainte de a încerca să convingi pe cineva că ești altfel decât cei cu care te-ai însoțit o vreme, trebuie să recunoști că ai avut și ceva în comun. E o chestiune de psihologie elementară. Majoritatea oamenilor chiar iartă măcar pe jumătate o greșeală recunoscută dar niciodată nu va iubi un ins care-și neagă trecutul, călcând pe cadavrele foștilor camarazi. Nu poți vorbi credibil despre ”o nouă administrație” când n-ai lămurit-o încă pe cea veche pe care ai slujit-o cu sârg atâta vreme. Am văzut în Iași oameni extrem de furioși pe Chirica nu atât pentru ceea ce a reprezentat în administrația Nichita cât pentru nonșalanața cu care se dezice de ea. Dacă actualul interimar crede că se poate baza doar pe cei care votează din inerție cu primarul în funcție, cum se întâmplă de regulă în localitățile mai mici, se înșeală grav. Iașul a născut sub mandatele lui Nichita minorități exasperate. E plin orașul de nuclee de revoltă cărora nu le trebuie mult până să li se aprindă fitilul. A le ignora pe motiv că-s minoritare poate fi o eroare fatală.
De cealaltă parte, în PNL, confuzia pare și mai mare. Mă uit pe mesajele pe care le transmite Marius Bodea și mă întreb dacă știe exact pentru ce funcție candidează și, mai ales, pe cine vrea să convingă. Cunoscut ca șef al aeroportului ieșean cu performanțe notabile, Bodea marșează obsesiv și exclusiv pe această calitate parcă mizând pe ideea, greșită după părerea mea, că oamenii votează pentru o carte de vizită. Pe lângă senzația de ușoară aroganță pe care o transmiți când te prezinți celorlalți afișându-ți blazonul, mai e și cea de inadecvare. Ieșenii au nevoie mai degrabă de o strângere de mână, puternică și caldă, decât de o efigie căreia să-i admire profilul.
Din câte observ, ideea campaniei lui Bodea e aceea de a reedita modelul Iohannis de la prezidențialele din 2014. Dar prima întrebare pe care ar fi trebui să și-o pună cei care au decis să-l poziționeze pe Marius Bodea ca un Iohannis al Iașului, sau ”micul Iohannis” cum l-a numit Alina Gorghiu, era dacă ieșenii văd în adversarul lui principal, Mihai Chirica, un fel de Ponta de Bahlui. Întrebare esențială, pentru că fără un Ponta nu aveam un Iohannis. Eu unul nu văd la Iași niciun Ponta. Chirica n-are nici aroganța, nici pedigree-ul de oportunist al fostului premier. Dar oamenii îi simt mai degrabă modestia, fie și intelectuală, decât împăunările de conjunctură și alea prost jucate.