Planul arhitectului Vișan sau interesul economic invocat de investitori? Dezvoltatorii și unii arhitecți spun că zona trebuie împânzită cu turnuri, ca în centrul oricărui oraș mare. Cât timp cererea face piața, investitorii spun că e singura cale ca în Iași să intre zeci de milioane de euro. Autorul proiectului zonal vrea turnuri spre Bahlui și blocuri cu patru etaje pe strada Smârdan. „Nimeni nu se aștepta la un asemenea avânt până nu a apărut Palas, e nevoie de o reconsiderare a zonei”, afirmă arhitectul Chirița.
Turnuri cu 10 etaje spre facultățile UTI de pe malul Bahluiului şi blocuri cu 4 etaje către strada Smârdan. Aşa poate fi rezumat planul arhitectului Daniel Vişan pentru dezvoltarea zonei Smârdan. Vişan a regândit pentru partea laterală a Palasului un vechi proiect comunist care prevedea acolo clădiri în trepte, formând un amfiteatru.
Viziunea arhitectului ieșean intră în contradicție cu cele ale altor colegi de breaslă, care susțin că investitorii doresc dezvoltarea pe verticală în vecinătatea Palas și că și-au pierdut răbdarea. Practic este o luptă între cei care exclud componenta economică și cei care spun că renunțarea la turnuri ar genera pierderi economice imense.
Vișan: „Se va mai interveni pe planuri”
Zona de 18 ha vânată de toată lumea. „Nimeni nu vrea apartamente în Vaslui, toți vor aici”, este agrumentul investitorilor
În noul PUG, arhitectul Vișan a prevăzut mai multe insule verzi și străzi mai late, care să decongestioneze traficul. În zona Smârdan, a menționat lărgirea străzii cu același nume la patru benzi, trotuare late și o pistă de biciclete. Proiectul nu este planificat să se producă mâine, ci ar putea fi realizat în 10-20 de ani. Profesorul a fost reticent: „Nu vreau să mai discut despre acele planuri, oricum nu sunt definitive. Se va mai interveni pe ele. Trebuie mers pe proceduri de avizare, mai durează”.
În planșele sale, clădirile din Smârdan ar urma să fie dispuse în amfiteatru. Regimul de înălțime al clădirilor nu este definitiv. Se vorbește de 16 turnuri dispuse spre facultățile UTI, alții se tem că vor fi mai puține. În interiorul cercului, spre strada Smârdan, blocurile ar urma să fie P+4.
„Dăm cu piciorul la 100 milioane de euro?”
O parte din colegii de breaslă ai lui Daniel Vișan și dezvoltatorii spun că aceste planuri nu sunt realiste. „Terenurile sunt foarte scumpe în zonă, nu poți construi P+4 pentru că ieși în pierdere. Dai 600.000 de euro pe teren, construiești cu încă 600.000 de euro și vinzi cu maxim 1 milion de euro. Deci economic e imposibil”, spune un dezvoltator din zonă. „Cererea face piața. Să spunem că în Iași intră 100 milioane de euro în cinci ani doar din construcțiile făcute în această zonă. Bani care apoi intră în circuit și orașul se dezvoltă. Le dăm cu piciorul?”, completează acesta.
„E cerere mare, nu suntem o comună”
Arhitectul Marian Jan Chirița susține că trebuie găsit un echilibru care să țină cont de nevoia de dezvoltare a Iașului. „Orașul e căutat, aici vin banii din județele învecinate și din Republica Moldova. Lățirea străzii Smârdan nu are obiecții, e nevoie de patru benzi. Autorizațiile de construcție trebuie date la noul aliniament. Mai mult de atât nu e realist”, spune arhitectul, care vorbește despre zona de lângă Palas ca despre noul El Dorado.
El afirmă că regimul de înălțime trebuie să țină cont de specificul Centrului unui oraș mare, cu clădiri înalte: ”Terenul este foarte scump, toți vor să construiască pe înălțime, așa a fost în orice oraș mare din lume. Terenul din Smârdan este împărțit în parcele mici, costă foarte mult compactarea, iar un investitor cere să construiască un turn. Este centrul orașului, trebuie să i se permită asta”.
Dezvoltarea i-a surprins pe toți
Marian Jan Chiriţa spune că dezvoltarea zonei Palas a luat Iaşul prin surprindere. „Iaşul nu a fost pregătit să dezvolte zonele de lângă Palas. Era evident că un astfel de proiect impune dezvoltarea imediat, dar nu au fost planuri concrete pentru vecinătate. Sunt foarte mulţi afacerişti români şi străini interesaţi să investească lângă Palas, am contacte numeroase cu astfel de oameni şi proiecte în derulare. Faptul că zona centrală a Iaşului este căutată se datorează dezvoltării. Vorbim de un paradox: piața cere asta, de ce nu vrea nimeni să construiască turnuri în Vaslui, ci în Iași? Așa se întâmplă când un oraș se dezvoltă”.
Piaţa construcţiilor de locuinţe – 12,5 milioane de euro în 2014
Pentru o imagine relevantă asupra căderii sectorului economic „construcţii” de după 2009, sunt potrivite cifrele de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, doar în anul 2008 s-au construit, la Iaşi, mai multe locuinţe decât între anii 2010-2014. Anul 2008 s-a încheiat la Iaşi cu 1.838 de locuinţe noi, anul 2009 cu 1.459, iar anii 2010-2014 cu un total de 1.800.
Cifrele de afaceri ale firmelor de construcţii din judeţul Iaşi au totalizat, în 2008, 2,492 miliarde de lei. În 2009, suma a scăzut la 1,922 miliarde de lei. Trendul descrescător s-a păstrat în 2010, cu 1,9 miliarde lei. Anul 2011 a însemnat o creştere aproape de nivelul din 2008 – 2,32 miliarde de lei, după care a scăzut la 2,083 miliarde (2012) şi 1,7 miliarde lei în 2013, ultimul an calculat de statisticieni de la Iaşi.
„Când îţi propui să modifici o zonă care s-a dezvoltat haoti
c, nu sunt potrivite soluţiile extreme pentru a rezolva o problemă”
Arhitect Marian Jan Chiriţa.
Locuinţe finalizate la Iaşi
- 2008: 1.838
- 2009: 1.459
- 2010: 476
- 2011: 343
- 2012: 360
- 2013: 308
- 2014: 313
