Formaţiunea politică văzută drept o ameninţare la destrămarea establishment-ului PSD-PNL este condusă de un corporatist cu trecut de rocker. Pentru Iași este numit Partidul IT-iștilor, dar își mai spune și Partidul tinerilor sau Partidul independenților. Liderul viitorului Partid „Pentru Iaşi”, Andrei Postolache, a vorbit pentru 7EST despre cum vede viitorul oraşului în calitate de candidat la Primărie. Pe listă apar cel mai inovativ campus din Europa de sud-est, cea mai mare efervescenţă antreprenorială şi cel mai politicos oraş din România. Postolache spune că nu are, în ţară, un oraş-model. El a explicat că, la un moment dat, a „simţit” că trebuie să fac pasul spre politică.
Grea sarcină pentru liderul „Partidului IT-iştilor”, cum a fost numită organizaţia Pentru Iaşi, pe cale de a deveni partid. În epoca strigătelor vrea să devină primar cu un discurs fără stridenţe. Nu tu 10.000 de euro pentru fiecare ieşean, nu tu metrou sau vile pentru toată lumea.
„Acum, cheltuielile se fac fără vreo logică”
7EST: – Cum veţi câştiga funcţia de primar neavând în spate un aparat de partid?
Andrei Postolache: – Pentru a câştiga, trebuie să te cunoască oamenii şi pe urmă să te voteze. Ne bazăm pe canale de comunicare, voluntariat, „guerilla marketing“. Este o provocare pentru noi să ajungem la oamenii care vor o schimbare, iar acea schimbare o putem aduce noi.
– Cum vedeţi eficientizarea activităţilor din spaţiul administraţiei publice?
– Ce lipseşte Iaşului, la nivel strategic, sunt proiectele de oraş, care să fie reale. Aşa, s-a mai vorbit de Iaşi 2020, dar nu a fost un subiect real de discuţie. Cu un plan real ai un reper, când decizi în ce investeşti banii. Aşa poţi cel mai uşor optimiza lucrurile. Acum, cheltuielile se fac fără vreo logică. Optimizarea mică priveşte regiile, unde trebuie impus un management ca în privat, cu măsurarea activităţii.
Andrei Postolache vizează un scor de 10% la alegerile locale
Activitate din voluntariat şi donaţii
– Cu ce veţi veni nou în campania electorală?
– Vom organiza întâlniri dese în care vom discuta cu oricine proiectele noastre. Vom folosi foarte atent online-ul.
– De ce ar trebui să vă aleagă ieşenii? Care sunt principalele proiecte pe care le veţi pune în aplicare în calitate de primar?
– Ştim cum să atragem investitorii în Iaşi. Ştim ce caută acei oameni. Ştim cum să promovăm oraşul. Ştim contextul în care să apară noi antreprenori. Mai mult, vrem să schimbăm modul în care se face administraţia. Vrem să aducem la aceeaşi masă mediul de afaceri, mediul universitar, institutele culturale şi să discutăm proiectele importante pentru oraş. Nu simţim nevoia de a avea tot timpul dreptate, să batem cu pumnul în masă şi toată lumea să ne asculte. Ne dorim dialog. Vrem o administraţie mai eficientă, oamenii să nu fie constrânşi, ca acum, să nu facă treabă!
– Are „Pentru Iaşi“ resursele financiare şi logistice pentru o campanie electorală? Cât de important va fi voluntariatul?
– Lucrăm pe bază de voluntariat. Ne bazăm pe voluntariat. Toată mişcarea noastră cred că a costat până acum 600-700 de euro. Am fost foarte eficienţi. Şi în continuare ne vom baza pe voluntariat. Vom strânge bani din donaţii şi cred că vom putea duce toată campania electorală.
– Cine va susţine financiar Partidul „Pentru Iaşi“?
Oamenii. Vor fi multe donaţii mici. Mizăm pe câteva mii de oameni.
Dezbaterile săptămânale organizate de „Pentru Iași” au devenit un fenomen în scurt timp, având un public tot mai numeros
„Trebuie să avem atracţii noi”
– Cum vedeţi promovarea Iaşului? Vorbiţi despre o promovare culturală, dar Iaşul a pierdut cursa pentru Capitală Europeană a Culturii. Mai este posibil acest lucru?
– Capitală Culturală Europeană era o ocazie bună pentru a avea acces la nişte finanţări. E rău că am ratat acea ocazie. Dar “trenul culturii” nu-l pierzi. Cultura reală ar trebui să pornească de jos în sus. Să vină de la noi. Nu mai putem fi Capitala Culturii pe baza muncii făcute de Junimea acum vreo sută şi ceva de ani! Nu putem trăi în continuare cu meritele lui Eminescu! Trebuie să avem atracţii noi: un festival, un muzeu… ceva. E posibil şi e necesar un Iaşi cultural.
– Poate fi Iaşul un mare hub medical, în care să fie implicate spitale, instituţii de învăţământ şi producătorii de medicamente, astfel încât să atragă pacienţi din toată zona Moldovei? Cum poate fi realizat acest lucru?
– Este una dintre investiţiile existente şi pe lista noastră de proiecte. O industrie nouă în lume, în care putem fi lideri, este bioingineria medicală. Există un potenţial extraordinar de colaborare între UMF, UTI şi industria IT.
Lucruri bune la Sibiu şi Cluj
– Lucraţi cu cifrele. Care este anul primei atestări a municipiului Iaşi?
– Acum câţiva ani am sărbătorit 600 de ani… 1408. Se speculează că Iaşul este din neolitic. Unii spun că numele de Iaşi vine din cumană, alţii din tătară.
– Există, la diferite nivele şi în stare latentă, un conflict între investitori şi municipalitate, ca exponent al dezvoltării oraşului, şi cetăţeni/societatea civilă. Miza este spaţiul din faţa blocului, spaţiul verde, trotuarul, priveliştea din faţa ferestrei de la bloc sau a vilei. De partea cui vă situaţi în acest conflict?
– Nu ar trebui să existe un conflict între Primărie şi cetăţeni. Ar trebui să existe un cadru clar, transparent şi egal pentru toţi. Ar trebui să ai investiţii, să aduci bani în oraş, dar nu cu preţul scăderii vieţii cetăţeanului de zi cu zi.
– Aveţi exemple de oraşe din România în care primarii îşi fac treaba? Ce v-a atras atenţia în acele oraşe?
– Nu există un exemplu perfect. În Cluj, îmi place că Boc a reuşit să adune toţi actorii importanţi din oraş: oameni de afaceri, mediul universitar, mediul privat. Acolo nu-şi dau la glezne în cazul proiectelor importante. Un alt exemplu este Sibiul, care acum 15 ani era un oraş părăsit. Are două dintre cele mai vizitate muzee din ţară. Acolo obţii o autorizaţie de construcţie în cinci zile. Alte oraşe ca exemplu nu am.
„Compromisul poate fi un lucru bun”
– Aţi vorbit la lansarea de la sfârşitul lui ianuarie de faptul că „vrem să facem din acest oraş o capitală care să aibă curajul marilor idei şi al proiectelor îndrăzneţe“. Puteţi da trei exemple?
– Avem un proiect cultural. Vrem să avem cel mai inovativ campus din Europa de sud-est, cea mai mare efervescenţă antreprenorială şi să facem din Iaşi cel mai politicos oraş din România, dând exemplul personal şi lucrând cu ONG-urile.
– Într-o prelegere din iunie 2014, mărturiseaţi că aţi avut două mari frici: înălţimile şi vorbitul în public, de ultima vindecându-vă la 28 de ani. Aţi depăşit această frică în aşa fel încât să puteţi vorbi pe o scenă, în faţa câtorva mii de oameni?
– De la un anumit număr de oameni nu mai contează. De la 50 de oameni încolo, chiar nu mai contează. Până acum am vorbit în faţa a 500 de oameni, cel mai mult.
– În politică şi administraţie de multe ori trebuie să spui altceva decât gândeşti. E un compromis necesar pentru a păstra puterea?
– Necesar este să recunoşti că părerile pot fi diferite şi că trebuie să-i asculţi pe toţi. Compromisul poate fi un lucru bun. Nu trebuie să te grăbeşti în a da sentinţe, dar nici nu trebuie să minţi.
„Nu era de ajuns să stau în bula mea”
– Veniţi din mediul IT, de ce nu v-aţi continuat cariera în acest domeniu?
– Eu mi-am continuat cariera într-un fel, fiind co-fondator la o firmă de training pentru industria IT. Dar, am simţit că trebuie să fac pasul spre politică. Nu era de ajuns să stau în bula mea şi să mă mulţumesc cu ceea ce fac.
– Mai poate Iaşul concura din punct de vedere al IT-ului cu Bucureştiul sau Clujul?
– Din punctul de vedere al IT-ului, putem concura. Nu stăm bine la partea de antreprenoriat. IT-ul este în continuare unul dintre punctele puternice ale Iaşului şi vrem să-l ridicăm şi mai mult.
Averea lui Postolache lipseşte aproape cu desăvârşire
CV Andrei Postolache
Andrei Postolache este născut în 1980, în Vaslui. Locuieşte în Iaşi din 2001 şi lucrează aici din 2002, în diverse job-uri din domeniul IT. Este co-fondator al unei firme de training. A lucrat un an şi jumătate în Cluj şi jumătate de an în India, cu experienţe în Anglia, Scoţia, Irlanda şi Olanda.
Are un frate mai mic, nu este căsătorit, dar este într-o relaţie. Nu are copii. La capitolul avere: o maşină luată în leasing, nu are case sau terenuri – stă în chirie.
AND NOTHING ELSE MATTERS: Postolache a fost fan înrăit Metallica şi a renunţat la plete când a văzut că începea să chelească. Fotografia a făcut parte dintr-o prezentare susţinută la un training
A fost rocker şi a avut plete
În timpul facultăţii, Postolache a avut plete şi a ascultat muzică rock. „În liceu, am avut un profesor de matematică foarte strict, care avea o problemă cu lungimea părului. Aşa că, după liceu, mi-am lăsat plete. Au fost vreo cinci-şase ani în care am avut păr lung. Metallica a fost formaţia mea favorită. În 2006, când eram în India, am decis să îmi tai pletele dintr-un motiv cât se poate de pragmatic. Începusem să chelesc şi nu prea mergea să ai plete şi să fii chel“, explică Andrei Postolache motivul pentru care a renunţat la plete.
