Pegida, Frontul Naţional, premierul ungar Orban: Rusia menţine contacte strânse cu dreapta populistă şi extremistă din Europa. Un rol important îl joacă ideologul Aleksandr Dughin şi oligarhul Konstantin Malofeiev. Dughin a fost în România de 2 ori.
Printre extremiştii de dreapta ai Europei un simbol devine din ce în ce mai popular: steagul rusesc. El este folosit de susţinători ai formaţiunii italiene Liga Nordului, a fost fluturat de Pegida la Dresda şi, într-o variantă uşor modificată, de neonaziştii din Heidenau, Saxonia, scrie Spiegel Online.
„Rusia construieşte o structură similară cu cea a Internaţionalei Comuniste” (Comintern), se arată într-un raport al serviciilor secrete cehe BIS. În perioada sovietică, Moscova avea contacte prin Comintern cu comuniştii din străinătate pentru a-şi exercita în Occident şi pentru a furniza informatori serviciilor secrete sovietice.
Spre deosebire de era sovietică, Moscova şi-a îndreptat atenţia spre formaţiunile de dreapta, nu de stânga.
Strategia rusă se bazează pe ideologia expansionistă a lui Aleksandr Dughin, consideră BIS.
Profesor la Universitatea din Moscova, Dughin visează la „o revoluţie conservatoare” la nivel global. Este consilierul preşedintelui Dumei de Stat şi apropiat al lui Vladimir Putin. Cărţile lui Dughin, printre care „Bazele geopoliticii”, sunt lectură obligatorie pentru ofiţerii Statului Major rus.
De altfel, acesta ţine legătură cu susţinătorii europeni ai Rusiei.
În afară de Dughin, un personaj cheie în reţeaua pe care o construieşte Kremlinul este oligarhul „ortodox” Konstantin Malofeiev, fondatorul portalului în limba engleză Russia Insider, apreciat de fanii lui Puțin din Occident.
Lista prietenilor de dreapta ai Rusiei, prezentată de Spiegel Online:
1. Gabor Vona, preşedintele Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din Ungaria. El consideră Rusia drept un gardian al „adevăratelor valori europene” şi o contrapondere la „trădătoarea UE”. În 2013 a ţinut un discurs la Universitatea Lomonosov din Moscova, la invitaţia lui Aleksandr Dughin.
2. Viktor Orban: Partidul său, Fidesz, are contacte cu ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin. Premierul ungar a dat ca model Rusia lui Putin pentru dezvoltarea unui „stat iliberal”.
3. Johan Bäckman: Finlandezul este un adept al teoriilor conspiraţioniste şi susţine că jurnalista Ana Politkovskaia, o opozantă a lui Putin ucisă în 2006, s-ar fi sinucis, deoarece suferea de depresie. Bäckman a fost „observator” la referendumul în urma căruia Rusia a anexat Crimeea, afirmând că acesta a fost „perfect legitim conform dreptului internaţional”. Ruşii pretind că Bäckman ar fi un activist pentru drepturile omului.
4. Mateusz Piskorski: Polonezul a fost purtătorul de cuvânt al populistului Andrzej Lepper, după care şi-a făcut partid – Smiana. A călătorit în Crimeea în 2014 în timpul referendumului nerecunoscut pe plan internaţional. Este cunoscut pentru simpatii neonaziste şi publică pe site-ul rusesc WhiteWorld.
6. Partidul Ataka (Bulgaria): Liderul său, Volen Siderov, este antisemit. În Ucraina el vede „o clică de evrei radicali, care sunt finanţaţi de alţi evrei capitalişti din SUA”. După ce Putin a devenit din nou preşedinte, în 2012, Siderov şi-a exprimat satisfacţia: Rusia este condusă în cele din urmă de cine trebuie. În 2014, Siderov a primit, la Moscova, un premiu, pentru serviciile aduse prieteniei bulgaro-ruse.
8. Jared Taylor (SUA),autor al cărţii „White Identity”, a ţinut un discurs la Forumul Conservator Internațional de la Sankt Petersburg, în martie 2015. Un alt invitat al reuniunii: Nathan Smith, autointitulat „ministru de externe” al Texas National Movements. Ulii de la Kremlin cred cu tărie că dezintegrarea Statelor Unite va începe în curând cu independenţa statului Texas.
9. Heinz-Christian Strache şi FPÖ: Când vine vorba de intervenţia în Ucraina, partidul austriac de extremă dreapta FPÖ e unul dintre cei mai buni aliaţi ai Moscovei. Membrii formaţiunii cer eliminarea rapidă a sancţiunilor împotriva Rusiei. Strache şi specialistul pe probleme de politică externă al FPÖ au fost şi ei „observatori” la referendumul din Crimeea. Au primit finanţare de la „Eurasian Observatory for Democracy and Elections”, organizaţie condusă de un extremist de dreapta din Belgia şi finanţată de Moscova.
10. Grecia: Nikolaos Michaloliakos, liderul partidului neonazist „Zori Aurii”, ai cărui logo aminteşte de svastica lui Hitler, pledează pentru „o alianţă naturală” cu Moscova. Konstantin Malofeiev este prieten cu mogulul media Giannis Karageorgis. În toamna lui 2014, s-a dus la Moscova, întrucât Malofeiev, aflat pe lista de sancţiuni a UE, nu putea participa în Grecia la mnunta sa. La petrecere a fost şi Panos Kammenos, liderul formaţiunii naţionaliste Grecii Independenţi, ajuns între timp ministru al Apărării în Guvernul Tsipras.
11. Nick Griffin: În 2011, liderul British National Party, de extremă dreapta, a avut prima apariţie importantă la televiziunea rusă. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, Griffin s-a prezentat ruşilor drept „un observator independent”. „Alegerile din Rusia sunt mai libere decât cele din Marea Britanie”, a spus el. În seara acelei zile, la Moscova au avut loc proteste ample faţă de fraudarea scrutinului. La începutul lui 2013, Griffin a anunţat că ar dori să dezvolte o „relaţie de afaceri cu Rusia pentru-cu beneficii reciproce”.
12. Manuel Ochsenreiter: A scris pentru „Deutsche Militärzeitschrift”, o publicaţie de extremă dreapta. În martie 2014, aflat în Crimeea, el îi informa pe telespectatorii Russia Today că nu există soldaţi ruşi pe străzile peninsulei ucrainene, aşa cum relata presa occidentală. Între timp, Puţin a recunoscut intervenţia militară rusă.
13. Pegida: Agenţia Ruptly, controlată de statul rus, a transmis live pe Internet protestele Pegida din 2015. La o demonstraţie a organizaţiei populiste de dreapta din Dresda, din ianuarie anul trecut, Lutz Bachmann, fondatorul Pegida, l-a prezentat pe rusul Alexander Orşulevici drept invitat de onoare. Reprezentant al unei grupări separatiste baltice, Orşulevici este originar din Kaliningrad.
14. Jürgen Elsässer: Fost comunist, acum redactor al revistei Compact, el susţine că Angela Merkel este „o dictatoare” şi face apel la ofiţerii conservatori din Bundeswehr să iniţieze o lovitură de stat militară. Îniunie 2014, Elsässer a fost invitat să vorbească la „Casa Rusă” din Berlin, unde a apărut pe podium alături de secretarul de presă al Ambasadei Rusiei.
(Sursa: Euractiv.ro)
