Există situaţii în care centrele de îngrijire a copiilor, finanţate de Stat, se transformă în malaxoare. Un copil cu handicap, din Propricani, nu mai poate vedea cu un ochi din cauza neglijenţei a două angajate dintr-un centru de plasament. Împuns cu o furculiţă, el nu a fost dus la spital, ci îngrijit sumar. A doua zi, la spital, doctorii nu au mai putut face mare lucru. Protecţia Copilului le-a sancţionat pe cele două angajate doar cu reducerea salariului cu 10% pe o lună.
Protecţia Copilului Iaşi a a luat partea a două angajate care au nenorocit viitorul unui copil, şi aşa năpăstuit de soartă.
Dezbrăcat şi cu păduchi
Părinţii lui Daniel Alexandru şi-au dat seama destul de târziu că băiatul lor este cu handicap, după ce învăţătoarea din sat le-a spus că fiul lor nu reuşeşte să se descurce la şcoală. După ce Daniel a fost încadrat în grad de handicap grav, suferind de deficienţă mentală moderată, familia Damian şi-a dat seama că acesta nu se va putea descurca într-o şcoală normală a decis să-l ducă la Şcoala Specială „Constantin Păunescu“.
În timpul săptămânii, Daniel stătea în internatul Centrului de Plasament „C.A. Rosetti“, iar în weekend venea acasă. Locul care ar fi trebuit să fie unul care să-i atenueze lui Daniel problemele s-a dovedit a-i crea probleme şi mai mari.
„Condiţiile de acolo erau de nedescris. Copiii stăteau câte 12 într-o cameră mare, iar cei cu dizabilităţi erau la un loc cu cei care proveneau din centre de plasament. Mai mult, într-o cameră stăteau băieţi de 7-8 ani cu cei de 16-17 ani. Nu de puţine ori am păţit să mă duc să-l iau pe Daniel şi să nu-i mai găsesc hainele sau papucii. Odată, l-am găsit doar în tricou şi chiloţi. Nu mai spun de câte ori a luat păduchi de la alţi copii din centru! Era jale acolo!“, spune Luminiţa Damian.
Alexandru, o victimă a sistemului de ocrotire a copiilor
Ziua blestemată
Pe 1 aprilie 2008, înainte de masa de seară, Daniel, care avea atunci 14 ani, s-a dus la baie să se spele pe mâini. În timp ce se întorcea, un alt copil, cu care avusese anterior o altercaţie, i-a aruncat cu o furculiţă în ochi. Copilul a fost luat de către educatoarea specializată Nicoleta Toma, care era de serviciu şi care ar fi trebuit să supravegheze copiii în permanenţă, deoarece erau copii cu deficienţe diverse, la Infirmeria Centrului, unde a fost preluat de asistenta medicală Silvia Prihor.
În loc să cheme ambulanta pentru a transporta copilul la clinica de specialitate, asistenta medicală l-a ţinut pe Daniel în noaptea de 1 spre 2 aprilie în incinta infirmeriei, punându-i la ochi vată şi hârtie igienică, după cum a scris judecătorul într-un process care a urmat incidentului.
Nu au operat fără acordul părinţilor
„Din ce au povestit ceilalţi copiii, Daniel a plâns toată noaptea că nu mai poate de durere, dar asistenta medicală nu a făcut nimic“, precizează Luminiţa Damian. Abia a doua zi, pe 2 aprilie, copilul a fost dus la Spitalul „Sf. Spiridon“ şi au fost anunţaţi telefonic părinţii.
Medicii, când au văzut în ce stare este copilul, au spus că acesta ar fi trebuit dus la spital imediat după incident şi au refuzat să-l opereze fără acordul părinţilor, fiind convinşi că şansele de a mai vedea cu ochiul traumatizat sunt nule. „Atunci ne-au sunat şi ne-au spus să venim la Iaşi pentru că Daniel este la spital, fără să ne spună de ce. Mi-au spus să mă duc la Centru. Eu m-am dus la Centru, iar soţul la spital. La Centru, mi-au spus ce s-a întâmplat, în timp ce soţul s-a dus la spital şi şi-a dat acordul să fie operat“, explică mama lui Daniel.
Despăgubiri, în bătaie de joc
După mai multe operaţii, Daniel nu şi-a pierdut ochiul, dar nu vede aproape deloc cu acesta. După incident, familia s-a judecat timp de cinci ani cu educatoarea specializată Nicoleta Toma şi cu asistenta medicală Silvia Prihor, pentru ca, la final, să primească despăgubiri de 10.000 de lei. „Şi-au bătut joc de noi! Eu am înţeles că în noaptea în care Daniel a fost ţinut în Centru, nu a fost dus la spital deoarece asistenta medicală nu venise la serviciu. Noi am cheltuit în cei cinci ani de proces mai bine de 5.000 de lei, iar ei ne-au dat despăgubiri de 10.000 de lei. Şi banii ăia, puţini cum au fost, au fost plătiţi cu întârziere. Timp de trei luni li s-a reţinut din salariu pentru a putea da banii, deoarece nu ar fi avut de unde să plătească“, menţionează mama lui Daniel.
Cele două femei lucrează şi acum cu copiii de la şcoala specială
Sancţiuni de ochii lumii
Pe de altă parte, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a fost extrem de blândă cu cele două angajate: le-a sancţionat doar cu reducerea cu 10% a salariului de bază pentru o lună.
Educatoarea specializată Nicoleta Toma şi asistenta medicală Silvia Prihor sunt în continuare angajate ale Centrului de Plasament „C.A. Rosetti“, după cum susţine directorul Şcolii Speciale „Constantin Păunescu“, Sorin Dănilă.
Citeşte şi Afacerea unui polițist de țară: agentul Crăciun a luat în spațiu 3.600 de basarabeni
O familie blestemată
Familia Damian a avut patru copii, trei băieţi şi o fată. Alexandru este băiatul cel mai mic al familiei. Băiatul cel mare, Gabriel, are 32 de ani, şi este la închisoare, iar băiatul mijlociu, Costică Damian, are 27 de ani, şi soţia l-a părăsit lăsându-l cu doi copii. Fata, Mariana, care practica prostituţia, a fost găsită moartă în 2008, sub pasarela din Alexandru cel Bun. Cauza morţii, stabilită de criminalişti, a fost insuficienţă cardiorespiratorie, însă mama sa continuă să creadă că a fost ucisă.
„Cum e posibil să vorbească poliţiştii de edem pulmonar când fata mea a fost găsită dezbrăcată de la jumătate în jos. Eu cred că Mariana a fost omorâtă“, spune, printre lacrimi, Luminiţa.
Mariana a lăsat în urmă şase copii, dintre care unul este decedat. Băiatul cel mare este crescut de Luminiţa Damian, un alt băiat de sora Luminiţei, un băiat a fost dat spre adopţie, o fată în asistenţă maternală, iar ultima fată a dispărut.
