Limbajul uman este una dintre cele mai importante caracteristici definitorii ale oamenilor. Poate exprima sensuri nelimitate dintr-un set finit de cuvinte bazat pe reguli combinatorii (adică, sintaxă de compoziţie) şi a inspirat evoluţia altor comportamente umane caracteristice, cum ar fi arta şi tehnologia. Puterea limbajului constă în combinarea de sunete fără sens, în cuvinte, care, la rândul lor, sunt combinate în fraze, arată Epoch Times România.
Deşi vocalizele animalelor pot fi compuse din diferite elemente de bază (note), nu se ştia însă, dacă, de asemenea, şi sintaxa compoziţională a acestora a evoluat.
În studiul publicat în revista Nature Communications, semnat de Toshitaka N. Suzuki, David Wheatcroft şi Michael Griesser, au fost raportate primele dovezi experimentale referitoare la sintaxa compoziţională la o specie de animale sălbatice, şi anume piţigoiul japonez (Parus minor).
Piţigoii au peste zece note diferite în repertoriul lor vocal şi le utilizează în mod exclusiv sau în combinaţie cu alte note. Ei combină apelurile, folosind reguli specifice, pentru a comunica mesaje importante compuse. Aceste rezultate demonstrează că sintaxa nu aparţine numai oamenilor. În schimb, sintaxa poate fi o adaptare generală la complexitatea socială şi comportamentală în sistemele de comunicaţii.
Cercetarea cu privire la sistemele de comunicaţii ale primatelor şi păsărilor sugerează că abilitatea de a combina elemente vocale a evoluat de mai multe ori, dar evoluţia sintaxei (de exemplu, combinaţia de cuvinte diferite pentru a forma expresii mai complexe) a fost considerată până acum doar o caracteristică umană.
Studiul recent realizat de cercetătorii din Japonia, Germania şi Suedia contestă acest punct de vedere şi demonstrează cum piţigoiul japonez comun, cunoscut pentru diversitatea repertoriului vocal, a evoluat o sintaxă.
Citeşte mai mult AICI