Situație fără precedent în România: un fost președinte reclamă statul român în străinătate, după ce Curtea de Apel București a respins înregistrarea partidului „Mișcarea Populară“. Formațiunea condusă de Băsescu va propune candidați sub vechiul nume – Partidul Mișcarea Populară.
Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a respins, vineri, cererea de înregistrare a partidului „Mişcarea Populară“. Motivul ar fi acela că denumirea şi sigla partidului sunt asemănătoare cu cele ale Fundaţiei Mişcarea Populară, astfel încât există riscul de a crea confuzie în rândul electoratului. Cei doi judecători ai completului de la Curtea de Apel București au avut opinii contrare, astfel încât a fost introdus un al treilea magistrat în complet, care a înclinat decizia în sensul respingerii solicitării de înregistrare. Decizia este definitivă. Inițial, Tribunalul București a admis pe 15 decembrie 2015 cererea de înregistrare a Mişcării Populare, transmite România Liberă.
În urma deciziei, Traian Băsescu nu poate schimba numele partidului, grupul politic se va numi în continuare „Partidul Mişcarea Populară“. “Partidul Mișcarea Populară este înregistrat, are toate structurile funcționale, nu s-a desființat, în lipsa înființării Mișcării Populare. Pe structurile Partidului Mișcarea Populară am funcționat și până-n prezent, așa vom funcționa și în continuare“, a explicat Băsescu.
El a declarat că face plângere la CEDO pentru „implicarea abuzivă a statului în înregistrarea unui partid“, afirmând că decizia CAB este contrară deciziilor CEDO care recomandă o minimă implicare a statului în aprobarea funcţionării structurilor asociative. „Este pentru prima dată când un procuror s-a bătut cu toată forţa statului împotriva înregistrării unui partid, astăzi“, a comentat Băsescu.
De ce este importantă denumirea
Fostul preşedinte Traian Băsescu a propus pe 10 octombrie 2015 la Colegiul Naţional al PMP ca Partidul Mişcarea Populară să se numească doar Mişcarea Populară. Chiar dacă pare o chestiune de nuanță, strategia a fost una de simbolistică politică. „Mișcarea Populară“ este numele fundației care s-a lansat, inițial, în 2013, în ea implicându-se o serie de intelectuali apropiați de președintele Băsescu, în frunte cu Marian Preda. În schimb, Partidul Mișcarea Populară, format ulterior, a avut-o în frunte un an de zile pe Elena Udrea, care s-a autosuspendat din cauza problemelor cu DNA. Pe 24 octombrie 2015, a avut loc Congresul de înființare a formațiunii politice Mișcarea Populară, cei 5.000 de delegați votând alegerea lui Traian Băsescu ca președinte al partidului.
Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, susţine că sediul partidului din strada Pajurei, sector 1, a fost vandalizat şi că în spatele acestei acţiuni s-ar afla „diversionişti din PSD“.
(Sursa: romanialibera.ro)
