Emanuela Taşcu, achitată în dosarul „Motorina contrafăcută”- „Tascochim”, a obţinut în instanţă 80.000 de lei daune morale şi 2.100 de lei daune materiale de la Statul Român pentru că a fost arestată preventiv timp de 91 de zile. Tribunalul Iaşi a reţinut că perioada în care a fost arestată, mediatizarea accentuată a procesului în presă însoţită de fotografii cu tânăra încătuşată i-au afectat demnitatea, onoarea şi sănătatea. Atât Taşcu, cât şi Statul român şi DNA au contestat decizia, iar procesul va fi reluat la Curtea de Apel Iaşi.
Magistraţii Tribunalului Iaşi susţin în motivarea sentinţei că arestarea Emanuelei Taşcu timp de aproape trei luni a fost o măsură nelegală şi i-a produs tinerei prejudicii morale şi materiale.
Astfel, instanţa a htărât să-i acorde ieşencei 2.100 de lei daune materiale, pentru cele 91 de zile în care a fost lipsită de salariul de încadrare de 700 de lei şi alte 80.000 de lei daune morale.
“Instanţa notează ca lunga perioadă a arestării reclamantei şi mediatizarea accentuată a procesului, atât în presa locală cât şi în cea centrală însoţită de fotografii în prim plan cu reclamanta încătuşată, au avut repercusiuni negative asupra psihicului său şi asupra vieţii sale private, fiindu-i lezate demnitatea şi onoarea, sănătatea. Prejudiciul de imagine adus reclamantei prin arestarea sa nelegală este subliniat si de lipsa antecedentelor penale”, arată Tribunalul Iaşi în motivarea sentinţei prin care a decis acordarea despăgubirilor.
Instanţa preciază că pentru stabilirea daunelor morale s-a avut în vedere şi vârsta reclamantei, profesia, nivelul de pregătire (studii superioare) şi cultura generală a acesteia.
Prejudiciu 4,5 milioane de euro
Unul dintre cele mai răsunătoare dosare ale procurorilor anticorupţie ieşeni cu un prejudiciu calculat în 2007 la 4,5 milioane de euro, s-a dovedit a fi un fiasco. În mai 2007, DNA Iaşi i-a trimis în judecată pe Tiberiu Cristodorescu şi Ioan Ovidiu Sarca Brad pentru instigare la evaziune fiscala, spalare de bani si constituirea unui grup infractional organizat. Emanuela Taşcu a fost acuzată de evaziune fiscală, fals intelectual şi uz de fals, Ionuţ Brad Sarca pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, iar Lucian Cartas şi Paul Eugeniu Rădulescu pentru complicitate la evaziune fiscală.
Procurorii susţineau că, în perioada 2004-2006, inculpaţii ar fi efectuat operaţiuni comerciale fictive cu produse petroliere în regim suspensiv (scutite temporar de la plata accizelor)prin intermediul a trei societăţi din Iaşi, Vaslui şi Botoşani şi a unor societăţi-fantomă. Astfel, statul ar fi fost prejudiciat cu 4,5 milioane de euro. Anchetatorii susţineau că doar firma Tascochim Grup din Vaslui ar fi achiziţionat peste 2.200 de tone de uleiuri minerale neaccizate şi peste 2.100 de tone de motorină, pe care apoi le-a vândut prin firmele fantomă. În dosar au fost arestaţi preventiv timp de câteva luni Ovidiu Brad Sarca şi Emanuela Taşcu şi pentru câteva zile Tiberiu Cristodorescu şi Lucian Cartas.
În iunie 2011 Tribunalul Iaşi i-a achitat pe cei şase pe motiv că unele fapte nu întruneau elementele constitutive ale unei infracţiuni sau nu existau, iar în iunie 2014 sentinţa a rămas definitivă, după ce instanţa supremă a respins recursul procurorilor.
Trei luni mai târziu, Emanuela Taşcu a dat în judecată statul roman şi a solicitat 450.000 de lei daune morale şi 2.100 de lei daune material pentru perioada petrecută după gratii. După nouă termene de judecată Tribunaliul Iaşi i-a admis în parte cererea, dar atât tânăra, cât şi DNA şi statul român au declarat apel. Procesul urmează să fie reluat la Curtea de Apel Iaşi.
Răspunsul DNA
„La solicitarea dvs. din data de 19 aprilie 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele:
La nivelul Direcţiei Legislaţiei Documentare şi Contencios din cadrul C.S.M. a fost întocmit un punct de vedere, în cursul anului 2015, potrivit căruia Ministerul Public poate formula critici de nelegalitate sau de netemeinicie în privinţa hotărârilor judecătoreşti doar în cadrul delimitat de art. 129 din Constituţiei şi de art. 98 din Legea 304/2004 care prevede că, procurorul exercită în condiţiile legii căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale; după soluţionarea căilor de atac trebuie evitată formularea unor astfel de critici cu privire la hotărâri judecătoreşti definitive în afara căilor extraordinare de atac prevăzute de lege.
Punctul de vedere elaborat la nivelul Direcţiei Legislaţiei Documentare şi Contencios din cadrul C.S.M. a fost înaintat spre analiză Comisiei nr. 1 din cadrul C.S.M. În acest context, în şedinţa din 6.04.2015, comisia nr. 1 a formulat următoarele aprecieri:
– în spaţiul public nu pot fi exprimate instituţional critici de legalitate şi temeinicie asupra hotărârilor definitive,
– rapoartele anuale de activitate ale parchetelor vor avea la bază o structură elaborată la nivelul C.S.M. Analizele cantitative vor exclude punerea în discuţie a hotărârilor judecătoreşti, imputabilitatea sau neimputabilitatea soluţiei dispusă de procuror, urmând a fi analizate exclusiv în condiţiile anexei 5 a Ordinului procurorului general nr. 213/2014.
Prin urmare, având în vedere că, referitor la decizia 1935 din 5.06.2014 a I.C.C.J., rămasă definitivă, dvs. solicitaţi exprimarea unui punct de vedere în afara cadrului anterior menţionat, instituţia nu este în măsură să facă aprecieri asupra imputabilităţii sau neimputabilităţii soluţiei dispuse de procuror în dosarul 28/P/2006, al Serviciului Teritorial Iaşi.
În ceea ce priveşte o altă sentinţă, cea a Tribunalului Iaşi, care nu este definitivă, vă comunicăm faptul că la data de 01.04.2016, D.N.A. – Serviciul Teritorial Iaşi a declarat apel, iar motivele de apel au fost exprimate în motivarea căii de atac exercitate, urmând ca instanţa să decidă.”
