Momentul atât de anticipat a sosit: tot Centrul e blocat, nu mai există niciun loc de parcare. Zona Ştefan cel Mare-Piaţa Unirii-Cuza Vodă, adică inelul din chiar miezul oraşului, este inaccesibilă, este imposibil să mai parchezi undeva. Zona de „leisure” de la Cub a crescut traficul, de asemenea s-au înmulţit spaţiile de birouri, zona e în creştere, după doi-trei ani de tranziţie în urma schimbărilor făcute. Ai câteva mii de apartamente, sute de magazine, spaţii de birouri, cafenele şi terase. Pentru toate acestea, ai un loc de parcare la 10 maşini.
E momentul simptomatic al gândirii noastre de provinciali. Lipsiţi de viziune, preocupaţi doar de trasul spuzei pe turta proprie, ne-am certat 10 ani dacă să facem ceea ce trebuie făcut sau nu. Suntem propriii noştri faliţi, demagogi şi incompetenţi. După 10 ani de palavre ne-am trezit cu o situaţie fără ieşire.
La Teatru ai 50 de locuri ocupate permanent de angajaţii Primăriei şi ai altor instituţii din zonă. În faţă la Victoria mai ai 50 de locuri. Grecu a investit 4 milioane de euro în parcarea subterană de la Unirea şi a demonstrat că aceasta e soluţia. Cele 160 de locuri îşi dovedesc utilitatea, având grad de oupare de 100% până la ora 18.00, dar sunt prea puţine pentru tot traficul din Centru. Grecu a păstrat zona verde şi îşi va scoate banii din taxele de parcare, la fel ca Dascălu la Palas. Afacerea e viabilă.
Parcarea din spate la Moldova este inutilizabilă, ca distanţă faţă de Ştefan cel Mare, şi oricum va fi destinată celor care vor închiria spaţiile din noua clădire de birouri.
Eu vorbesc de soluţii practice, nu de lălăială şi bani pierduţi pe salarii în Consiliu şi în Primărie. Ori sub parc, ori sub Direcţia Agricolă, ori lângă Victoria, e nevoie de o parcare pe trei niveluri de 500-600 de locuri. Ori pui taxe mari de parcare în Centru şi descurajezi traficul, sau pur şi simplu faci bani pe care îi reinvesteşti în parcarea subterană. Ori interzici pur şi simplu accesul maşinilor, faci tot Centrul pietonal. Dar faci ceva, anticipezi şi acţionezi. Acum nu se face nimic, e la voia întâmplării. Străzile sunt burduşite de maşini, se circulă pe un singur fir, Poliţia Locală te fluieră din minut în minut, nimeni nu plăteşte taxa, toţi se blochează unii pe alţii, afacerile suferă. Aşa arată un organism fără creier.
E genul de discuţie la care mă aştept la soluţii. În Centru se va mai construi, se mută Filarmonica, se dă în folosinţă Palatul Braunstein, mai apar vreo două turnuri, nu vreau să mai treacă 10 ani în care ne certăm ca proştii, nu mai vreau lideri aroganţi cărora le bate vântul prin cap şi a căror putere constă doar în camarila adunată în jur. Vreau oameni deştepţi şi cu poftă de muncă.
