De peste 25 de ani au început lucrările la un bazin de înot modern. Ca-n bancuri: proiectul tehnic este depăşit, terenul a devenit mai mic şi aproape totul trebuie luat de la capăt. Într-un oraş de talia Iaşului, nu se poate face un bazin olimpic.
Mai bine de un sfert de veac
Imediat după Revoluţie, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ a reuşit să obţină o autorizaţie de construire a unui Bazin Olimpic de înot. Instituţia de învăţământ superior a primit în administrare un teren de 48.247 metri pătraţi în zona Grădinari, construcţia urmând să aibă 7.800 de metri pătraţi.
Banii pentru realizarea proiectului au venit la început de la Ministerul Educaţiei, până în 2009 efectuându-se lucrări de 5,3 milioane de lei la Corpul B al clădirii, unde au fost realizate structura de rezistenţă şi acoperişul, adică aproximativ 40% din lucrare, în timp ce la Corpul A nu s-a făcut absolut nimic.
Din 2009, nu au mai venit bani de la Minister, iar pe fondul retrocedărilor de terenuri din zonă, terenul aferent Bazinului Olimpic s-a micşorat substanţial.
Mutat în curtea Primăriei
Din cauza lipsei de fonduri şi a problemelor referitoare la actele de proprietate ale terenului pe care se află bazinul, anul trecut, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” a demarat procesul de transfer al acestuia către Primăria Iaşi.
Pentru a putea începe efectiv lucrările, Primăria a trebuit să identifice mai întâi toţi proprietarii de terenuri din vecinătate, precum şi posibile soluţii de rezolvare a litigiilor. După rezolvarea problemelor legate de terenuri, Primăria nu a putut însă demara investiţia deoarece proiectul tehnic al bazinului este depăşit.
În această situaţie este necesară reproiectarea în totalitate, deoarece s-au modificat condiţiile de amplasare a investiţiei pentru că suprafeţele nu mai sunt cele pe care a pornit proiectul. Mai mult, normele tehnice de exploatare nu mai sunt identice.
Aproape 20 de milioane de lei
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, realizarea Bazinului Olimpic necesită o investiţie substanţială. „Bazinul Olimpic este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu suma de de 19,6 milioane de lei. Această Strategie este acum în dezbatere publică, urmând ca după finalizarea ei şi aprobarea în Consiliul Local să identificăm sursele de finanţare pentru finalizarea investiţiei“, a spus Buraga.
Bani cheltuiţi aiurea
Unul dintre susţinătorii proiectului Bazinului Olimpic a fost senatorul Mihaela Popa. Aceasta consideră că bazinul ar fi trebuit să fie gata de mult, însă nu s-a ştiut cum să se cheltuie banii. „Din cauza unui conflict pentru o jumătate de metru pătrat de teren proiectul s-a blocat şi Ministerul nu a putut da bani pentru că exista un litigiu. N-am înţeles nici acum cum s-au pierdut milioane pentru un metru de teren. Primăria putea face Bazin Olimpic din cei 111 milioane de euro, bani proveniţi din Polul de Creştere Regională. La Botoşani s-a putut face o bază sportivă cu 30 de milioane de euro. La noi, patru milioane de euro sunt anchetaţi de DNA, jumătate din bani sunt cheltuiţi. Era vorba să se facă o bază de tratament la Spitalul de Recuperare… Şi ce vedem, nişte şine vechi şi o telegondolă la Ciric, care merge 10 metri“, a declarat Popa.
Soluţia e finanţarea europeană
Pentru realizarea Bazinului Olimpic, senatoarea PNL consideră că trebuie accesate fonduri europene sau realizată o colaborare cu un partener privat: „Proiectele de dezvoltare permit accesarea de fonduri europene pentru astfel de proiecte, mai ales că noi suntem oraş universitar. Nu e posibil ca studenţii noştri de la Educaţie Fizică să meargă să se antreneze la Bacău. Important este să se vrea. Nu depinde decât de municipalitate. În exerciţiul 2014-2020, trebuie să se înţeleagă că se poate. O altă variantă ar fi investitori externi, cum s-a făcut la Bucureşti. Cu 50 de milioane de euro s-a deschis «Therme», cel mai mare centru termal din Europa.“
Oraş mare, fără bazin olimpic
Decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. Marin Chirazi, consideră că este anormal ca studenţii şi tinerii din Iaşi care fac înot de performanţă să nu aibă unde să se pregătească. „Nu e normal ca un oraş de talia Iaşului să nu aibă un bazin olimpic, fie el şi privat. Studenţii noştri au curs de înot şi se iniţiază la piscinele din oraş, la Baia Publică sau la ştrand, vara, totul contracost. Ştiu că sunt mulţi tineri ieşeni, de la cluburi private, care sunt nevoiţi să meargă până la Roman pentru a se antrena“, a precizat Chirazi.
CITEȘTE ȘI
Iadul din Psihiatrie: alt pacient bătut măr de infirmier
Problema sălilor de sport de la şcoli
Situaţie delicată la Liceul Alecsandri
O altă mare problemă pentru tineri este lipsa sălilor de sport la multe dintre şcolile ieşene. Şi dacă în oraş multe şcoli au săli de sport, în comune sau în sate situaţia este jalnică. Una dintre cele mai mari unităţi de învăţământ din Iaşi, Liceul „Vasile Alecsandri”, nu are încă o sală de sport. Deşi problema a ajuns şi în atenţia mai multor miniştri ai Educaţiei, niciunul nu a găsit o rezolvare. La Colegiul Naţional, sala de sport dată în folosinţă în 1999 nu mai face faţă cerinţelor actuale. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi la Şcoala Generală nr. 22 „Bogdan Petriceicu Haşdeu“, unde peste 100 de elevi care învaţă în corpul B al şcolii nu au unde să-şi desfăşoare orele de educaţie fizică.
